Plange codrul,

plange codrul de elena tudosa

Plânge codrul,

Autor: Elena Tudosa

Plânge codrul supărat,
Crengile-i trosnesc de vint,
Și se pleacă leganat
Pân’aproape de pământ.

Plânge codrul se-nfioara,
Și suspina-ncetisor…..
Răsuna frumos în vară,
Acum doar un cârd de ciori,

Croncanind în cerc se strâng,
Și zburând deasupra lui,
Aripile-n zbor zbatind
Mai dau viață codrului.

Plânge codrul suspinând,
După frunzele-i căzute,
Pe nimeni nu vezi umblând,
Pe cărările-i tăcute.

Geme codrul și jeleste,
După vară -i este dor,
Doar izvorul clipoceste,
Și se scurge-ncetisor.

Nu-i țipenie de suflet,
Totu-i trist și părăsit,
Se aude doar un răcnet,
Ciorile-n zbor Croncanind.

Iarnă tu, anotimp sobru,
Fără cânt, flori și verdeață,
Cum ai pedepsit tu codrul
Lasindu-l fără de viață ?!?

Fă să-ți zboare zilele,
Cum zboară gândul haihui,
Să treacă, ca clipele,
Adu vara codrului,

Să răsune de cântări,
Să se umple de verdeață,
Iar eu să merg pe cărări,
Și să mă bucur de viață,
Cu iubirea mea de brațe.

De acelasi autor: 

Sfanta cruce

Canta , canta , pasarea

Chiar în zi de Dragobete,

 

 

Reclame

Alba feerie

alba feerie de aurelia oanca

ALBĂ FEERIE

Autor : Aurelia Oancă

Din sclipiri de apă rece
Oglinzi tainice-a creat,
Iar în ziua care trece
Totul pare fermecat.

Cu un sac imens se pare
Iarna a venit tiptil
Și în clipe de visare
A făcut desen subtil.

Albul fin l-a așezat
Peste brazi, peste pădure
Țurțuri grei a aranjat
Peste frunzele mature.

Susurul de apă este
Liniștit și înghețat,
Totul parcă-i o poveste
Cu un Alb-Ger-împărat.

Luna-și plimbă fața plină
Peste noaptea înstelată,
Din a cerului grădină
Construiește-o mândră fată,

E mireasa lui Alb-Ger
Împărat de gheață rece,
Zâna mândră, de mister,
Cu hlamida ei ce trece,

Peste veșteda natură,
Preschimbând-o-n feerie,
Ce cu albul ei e pură
Ca o dulce bucurie !

 

De acelasi autor: 

Lasa-mi…

lasa-mi de eugenia grobnic

 

Lasă-mi

Autor: Eugenia Grobnic

 

Lasă-mi iarna amintire
Și ia-ți iubirea înapoi,
Lasă-mi ninsoarea-n privire,
Să stingă uitarea de noi.

Lasă-mi și noaptea aproape,
Tăcerea ei să m-aline,
Să-mi nască visul pe pleoape,
Să frângă dorul de tine.

Lasă-mi curată tăcerea
Și ia-ți glasul amăgitor,
Ploaia să șteargă cărarea
Pasului tău rătăcitor.

Lasă-mi în liniște gândul
Obosit de-atâtea-ntrebări,
Răspuns nu este cuvântul,
Ci ecou ascuns în negări.

Lasă-mi speranța și pleacă
În lumea din care-ai venit,
Între noi timpul să treacă
Din minus în plus infinit.

 

De acelasi autor: 

Din toate ,de ce eu?

Anti-iarna

Nimeni nu a invins

 

Vesmant de nea

vesmant de nea de aurelia oanca

VEȘMÂNT DE NEA

Autor : Aurelia Oancă

Din depărtări de timp știute
Coboară lin o zână albă, 
Adună în veșmânt minute,
Secunde preschimbate-n salbă.

În puful alb ea le preface,
Cu o baghetă înstelată
Și le coboară-ncet, și tace,
Ascultă joaca lor dansată.

În joc de fulgi ca fluturi moi, 
Se prinde fiecare clipă,
Aș vrea să fim cu ei și noi,
Să ne ascundem sub aripă,

De anotimp zglobiu și rece
Dar care-aduce înnoire,
Peste o toamnă care trece, 
Covorul alb e-o dăruire,

Ce-ascunde mici comori sub stele
De alb imaculat și pur, 
În primăvară vor fi ele
De gingășie drag contur !

De acelasi autor: 

Pe muzica vietii

De m-ai iubi …

Am invatat

 

 

 

Intalnire

intalnire de aurelia oanca

ÎNTÂLNIRE

Autor: Aurelia Oancă

Când toamna s-a-ntâlnit cu iarna
Cu fulgi de nea ușor pudrată,
O salută cu frunze roșii
Și c-o tulpină aplecată.

Dar iarna nu știe de glumă
Obrajii toamnei i-a-nghețat,
Acoperind cu-a ei podoabă
Bujori ce-n frunze-au adăstat.

De sub căciuli de iarnă groase
Privesc și clăile de fân,
Se sprijină cum pot în cârje
Ce-s puse-n vară de stăpân.

Cu ramurile înghețate
Stă o răchită lângă gard,
Își tremură în suflet viața
Și-n mugurii ascunși ce ard,

În visele de zile calde,
Dar până-atunci e vreme lungă,
Deci toți se-nchină și oftează
Cu sufletul pitit în dungă,

Și-și cântă în tăcere somnul
Sub pătura de nea depusă,
Visând la primăvara dulce
Și la o iarnă rece, dusă!

 

De acelasi autor: 

Fara hotare

Din ochi lumina

Pagina Aurelia Oancã

 

Iubire hibernala

iubire hibernala de elena tudosa

Iubire hibernala

Autor: Elena Tudosa 

O răceala in suflet iubite mi-a intrat,
In iarna asta atit de rece,pustie,
Te caut cu dor,de dor înfometat,
Dar te ascunzi printre stele sau cine stie.

Ma îngheți intr-u totul,ce pot sa spun,
O fi oare iubirea rece ca gheata,
Toate dorintele mele as vrea sa le adun,
Si-n una din stele,sa-mi mai pun speranta.

Dar Steaua asta in zori de pe cer dispare,
E totul un inghet,ce pot sa mai sper,
Privesc cum locul ei,il ia o raza slaba de soare,
Ma întreb oare iubirea mea o fi eterna in cer?

Se scurg zilele si Nopțile incet pe rind,
In iarna asta atit de rece,de gheata,
Iubirea tainica domneste numai in gind,
Dorindu-si ca sufletul sa se trezească la viata!

De acelasi autor: 

Destinatie Paradis

Iarna si iubirea

Seductie

 

Din iernile toate

din iernile toate de eugenia grobnic

Autor: Eugenia Grobnic

 

Mai săraci cu o zi,mai bogați cu o clipă,
Din timpul rămas,astăzi facem risipă,
Trecutul să-l trecem la un timp oarecare,
Păstrându-l ascuns printre vechi calendare.

Să facem risipă de timp și iubire,
Să nu regretăm nici-un colț de-amintire,
Din slove aprinse să naștem cuvinte,
Să scriem cu ele aduceri-aminte.

Suntem ai iernii și iarna-i a noastră,
Ne-ascundem de lume în noaptea sihastră,
Cuvintele sunt tăceri înghețate,
Uitare-i durerea,uitare sunt toate.

Din iernile toate să facem o iarnă
Să ningă cu viscol,ninsoarea să cearnă,
Poveste nescrisă e vremea de-afară
Cânt-o,iubite,pe-acord de chitară.

De acelasi autor: 

Dincolo de anotimpuri

Priveste in mine

Drum bun ratacire

 

Noapte alba

noapte alba de teodora dumitruNoapte albă

Autor: Teodora Dumitru

Noapte-n alb învăluită,
Parcă ruptă din povești ,
Merg pe drum, nefericită ,
Și mă-ntreb …tu, unde ești ?

Aș deschide cartea vieții 
Să dau filele-înapoi ,
Știi, când măsuram nămeții ?
Și erau mai ‘nalți ca noi ?

M-aș opri la fila-în care, 
Lăsam urme pe trotuar ,
Când era zăpadă mare ,
Dar o caut în zadar….

Urmele din noaptea albă, 
Cursul vremii le-a topit ,
Și din a iubirii salbă ,
Două perle au rătăcit …

Mergând singură în noapte ,
Cu tristețe-mi amintesc ,
Cum te aplecai și-n șoapte ,
Îmi spuneai…eu, te iubesc !

Strâns de mână mă țineai ,
Și ne-îmbrațișam mereu,
Era noaptea albă , Rai ,
Noi ,doi îngeri …tu și eu !

Dar s-au spulberat în vânt ,
Ca o ploaie de zăpadă,
Dragoste și legământ
Și tot Raiul de altădată!

A rămas doar amintirea , 
Care, câteodată doare ,
Noaptea albă și iubirea ,
S-au pierdut în depărtare !

De acelasi autor: 

Canta-mi iarna!

Daca vrei …

Pagina Teodora Dumitru

 

Valsul fulgilor de zapada

valsul fulgilor de zapada de mugurel puscas

VALSUL FULGILOR DE ZĂPADĂ 

Autor: Mugurel Puscas

La geamul tău bezeaua-ţi dulce,
Zbor tainic, desuet salut,
Adie lin, gingaş aduce
Căușul palmei să-l sărut.

Ochi de fereastră ne desparte,
Priveşti cum ninge pe alei,
Ferite jinduri, de departe,
Mi-aprind în inimă scântei.

Un acordeon… Ce feerie !
Afară cântă-un saltimbanc,
A iernii tandră elegie…
Hai, la un vals, în micul parc !

Vrăjiţi de-a dansului magie,
Doi fulgi, într-un divin tandem,
Se vor retrage-n sihăstrie,
În al iubirii rai boem.

S-or alinta pe pat de-omături
În noaptea viselor târzii,
Suflete dragi vor sta alături,
Trupuri de foc se vor iubi.

Vor reveni spre dimineaţă
Înamoraţi, în alb decor,
Doi saltimbanci pe căi de gheaţă,
Două destine… Un amor…

De acelasi autor: 

Amorasul zglobiu

Ninge divin…

Taranul

 

 

Canta-mi iarna!

canta-mi iarna de teodora dumitru

Cântă-mi iarnă !

Autor:Teodora Dumitru

Cântă-mi iarnă un cântec de dor ,
Ecoul lui cald să-mi aline ,
Gândul plecat pe aripi de nor ,
Departe , să-ajungă la tine !

Cântă-mi pe note cu fulgii de nea ,
Atunci când valsează-n surdină,
Să răcorească și inima mea ,
Care de dor… mai suspină….

In noaptea lină când ninge tăcut
Te-aștept să-ascultăm împreună ,
Al iernii solfegiu neîntrecut ,
Cântat pe-a inimii strună !

Cântecul iernii te cheamă , să vii ,
Purtat de dorul ce doare ,
Ca altădată , cu mine să fii ,
De mână prin frig și ninsoare !

În vals să plutim prin fulgii de nea,
Pe sceana iernii, curată,
Să fii aproape de inima mea
Să nu mai pleci niciodată !

De acelasi autor:

Povesti nescrise …

Daca vrei …

Pagina Teodora Dumitru

 

 

Ninge divin…

ninge divin de mugurel puscas

 

Autor: Mugurel Puscas

 

Doi fulgi de zăpadă…
Ce iarnă măiastră !
O dalbă naiadă
E dragostea noastră.

Păşind pe omături
Prin vremi troienite,
Doi îngeri alături
Ca două cuvinte.

Celesc amalgam,
Blând inimi vrăjește,
Un ” te „, lud balsam,
Plus ” iubesc „, ce unește.

Prin iarna ca-n basme
În strai de hermină,
Steluţe, fantasme,
Valsează-n lumină.

Se zbenguie trupuri
În nopţi hibernale,
Calzi, picură ţurţuri,
Cu seve vernale.

Și ninge divin…
E iubirea baladă !
La al iernii festin,
Îngeri-fulgi de zăpadă.

 

De acelasi autor: 

Taranul

Februar

Buzunarul secret

 

Cojoacele iernii

cojoacele iernii de aurelia oanca

COJOACELE IERNII

Autor: Aurelia Oancă

Într-o seară, în zăpadă,
Sta un felinar tăcut,
Cu lumina lui cam fadă
Și puțin cam abătut.

Frigul iernii îl cuprinde
Iar el tremură de tot,
Becul lui abia se-aprinde
Și-apoi spune: Nu mai pot!

O steluță mai zglobie
Zâmbete îi trimitea,
Felinarul nici nu știe
Ce-ar putea face cu ea.

Îi zâmbește printre gene
Din zăpada ce s-a pus,
Apoi zâmbetul alene
S-a topit și-ncet s-a scurs.

Becul speriat se-agită,
Țipă, face mici scântei
Și devine-ntr-o clipită
Verde, albastru și cum vrei.

Dar din zbaterea verzuie,
Pe zăpad-au apărut
Mici crâmpeie ce se suie
Înspre stea și-au început,

Licurici de fulgi să joace
Colorând natura toată,
Din zăpadă fac cojoace
Verzi cu blană colorată!

De acelasi autor: 

Din jar in scrum

Nu colinda

Pagina Aurelia Oancã

 

 

 

Cantecul iernii…

cantecul iernii de teo dumitruCântecul iernii…

Autor: Teodora Dumitru

Cântă iarna din flautul vremii ,
Un cântec prelung în imensul decor,
Prin neaua virgină aleargă renii,
Ecoul pluteste ca pasărea-n zbor ,

Cântecul iernii străbate ținuturi ,
Albite de vălul curat de ninsori,
Când liniștea este stăpână pe gânduri,
Cântul ei calm se pierde în zări !

Atâta pace și atâta lumină
Cu puritate în alb nesfirsit,
Simți în muzica iernii,senină,
Când flautul vremii ea l-a pornit !

Într-un decor de basm….de poveste ,
Cu cântecul iernii plutind peste noi ,
Aștept spre mine să vii cu o veste …
În purul decor să ramanem noi doi !

Din flautul vremii , iarna ,ne-îngâne,
Un cântec de dor ,prelung… nesfârșit,
Când soarele după dealuri apune ,
Și tu-mi soptești …”Ce mult te-am dorit ” !

De acelasi autor: 

Flori alese

De-ar fi…

Buchetul vietii

 

 

 

Du-ma saniuta

du-ma saniuta de teodora dumitru

Du-mă săniuță

 

Autor: Teodora Dumitru

 

Du-mă saniuță cu tălpici de lemn , 
Într-un colț de lume unde te îndemn…
Pe un deal ,departe ,nalt şi-nzăpezit ,
Pe unde mi-e dor şi am copilărit ,
Urcă-mă pe podul cald de scândurele ,
Şi zboară cu mine prin iernile grele ,
Să mă duci degrabă unde imi doresc , 
Înapoi prin ani, să mai copilăresc !
Lasă- mă acolo dar să stai cu mine,
Ce m-aş face eu, iarna ,fără tine ???
Să urcam pe deal şi cu-n fluierat , 
Să adunăm în fugă copiii din sat! 
Să ne tăvălim ,bobul să-l formăm,
Peste derdeluşi cu toți să zburăm! 
Şi cand vine timpul sa ne odihnim,
Omul de zăpadă să îl construim !
În râsete şi glume şi uzi pân’ la piele , 
Treceau multe zile ,cum să uit de ele ??
Când intram în casă serile tarziu ,
Era întuneric şi satul pustiu !
Mama mă-aştepta cu turte pe plită ,
Însă eu picam frântă…obosită !
Urmatoarea zi o luam de la- nceput,
Iernile de-atunci cum pot sa le uit ???

Scriu acum pe coală şi…Doamne ,mi-e dor …
Scrisul l-aş lăsa ,acolo să zbor! 
Să mă-ntorc prin ani în iernile curate ,
Şi-un gand mă trezeste , ştiu că nu se poate …
Săniuța mea cu tălpici de lemn ,
Din copilărie, nu mai pot s-o chem !
A rămas acolo într-un vis trecut ,
De care mi-e dor şi nu pot sa-l uit !

De acelasi autor: 

Coboara iarna

Mai ieri

La noi , de sarbatori…

 

Spectacolul iernii

spectacolul iernii de aurelia oanca

SPECTACOLUL IERNII 

Autor : Oanca Aurelia 

 

Pe scena zăpezii se-arată,
Miracol de raze dansând
Și bolta o-mbracă îndată
La fel ca și slovele-n gând .

Spectacolul poate să-nceapă,
Pe râul adânc, înghețat,
Oglinda formată pe apă
Cu fulgi pe obraji s-a fardat .

Cu brațele-ntinse și pline
Stau pomii visând în zăpezi,
Iar soarele razele-și ține
Aprinse ca tu să le vezi .

Chiar dacă e ger nu ai teamă,
Privești la minunea de vis,
Cortina e trasă și cheamă
Să vezi înghețat paradis !

 

Vine gerul Bobotezeii

vine gerul bobotezei teodora dumitru

 

Autor: Teodora Dumitru

 

Vine gerul Bobotezii din Siberii izgonit ,
Și pe unde trece, lasă ,totu-n jur încremenit !
Cine și-ar dori sa vină?….vine, că e timpul lui ….
Nu-i pasă și nu îl doare de părerea nimanui !!!

Sus pe munte crapă piatra ,apele se fac beton ,
Ramuri din copaci se frâng, parcă zici că-s de carton !
Cât ar arde focu-n vatră, gerul intră prin pereti,
Încăperea se răcește şi e frig , simți cum îngheți !

Vine gerul Bobotezii , un dragon neînfricat ,
Care, cheile caldurii de la iarnă le-a furat ,
Și le ține încuiate în palate de cleștar,
Până simte el că trece peste luna lui Gerar!

Vine gerul Bobotezii nedorit și nepoftit ,
Chiar și-n mijlocul amiezii simți că-i minus… infinit !
Dacă-n zilele geroase ale Sfintei Bobotezi ,
Îți păstrezi căldură-n suflet ,mai ușor înaintezi!!!
Dacă-n inimă,se poate, să porți multe grade plus ,
Atunci gerul Bobotezii este mai ușor de dus !

 

De acelasi autor: 

Amintire cu gutui…

La noi , de sarbatori…

Alb

 

Azi colind …

de-ar fi sa ma mai nasc de teodora dumitru

 

Autor: Teodora Dumitru 

 

Azi colind părinții singuri
și uitați de-ai lor copii ,
Care stau mereu pe gânduri
și-s lipsiți de bucurii !

Că demult în ușa lor
nu mai bate nici o veste ,
Tristă și fără speranță ,
de acum viața le este !

Trec pe drum colindători ,
sună satul de colinde ,
Dar nimeni la poarta lor,
nu mai bate, nu-o deschide!

Parcă-ar fi uitați de lume
și de bunul Dumnezeu,
Dar eu intru să-i colind ,
cum simte sufletul meu !

Să-i colind cu bucurie ,
de Nașterea lui Isus ,
Ca, singuri , să mai fie
și să stea cu gândul dus!

Să le-aduc speranța-n suflet
și în minte gânduri bune ,
Să nu se mai creadă singuri
și uitați pe această lume !

Am în mână și o plasă,
plină e cu bunătăți ,
Am adus-o pentru ei ,
să fim fericiți cu toți !

Eu cu bucurie-n suflet
fiindcă pot să dăruiesc ,
Iar ei fericiți și veseli ,
pentru darul ce-l primesc !

Ăsta-i oameni buni Crăciunul ,
să ajuți pe cine n-are,
Și să bucuri pe cei singuri
și lipsiți de bunăstare!

Cu lacrimi de bucurie ,
ochii lor să-i umezești ,
Ăsta-i oameni buni Crăciunul ,
din suflet să dăruiești !

De acelasi autor: 

La noi , de sarbatori…

Vine gerul Bobotezeii

Calator prin gerul noptii