Gand ratacit

gand ratacit de elena tudosa

Gând rătăcit,

Autor: Elena Tudosa

Mi-e gândul aiurea rătăcit,
Colindă în amurg de seară,
De briza caldă a unui vânt,
Natura-ncepe să tresară.

Un ciripit de păsărele,
Din somnul care m-a furat,
Trezit-au gândurile mele,
Ca dintr-un vis prea minunat.

Încerc să înțeleg ce e cu mine,
Și pleoapele ușor să le ridic,
Deși as zice că mă aflu bine,
Constat că sincer, nu mai am nimic.

Nici lacrimi să mai plâng nu am,
În trupul meu nici o putere,
Mă vestejesc precum o frunză dintr-un ram,
De-atâta nostalgie și durere.

E tristă viața prin străini,
Te simți precum un prizonier,
Să scapi de-acest amarnic chin,
Te rogi și plângi , privind spre cer.

Din cer aștepți unica alinare
Care-ți mai da încă putere,
Când singur, trist în depărtare,
Ai gândul rătăcit doar în tăcere,
Iar sufletul ți-l simți ușor cum piere.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.