Mara Popescu Vasilca – Părinții-Paula împlinire târzie

thumbnail (1)

Mara Popescu Vasilca -fragment din Romanul Paula împlinire târzie

Părinții

Mama Paulei lucra la Fabrica de Postav. După cele opt ore de muncă, o lua de la grădiniţa fabricii şi o ducea acasă în braţe, aproape trei kilometri, iarna, prin geruri cumplite, vara, pe călduri înăbuşitoare, şi îşi mai amintea că mama ei avea tot timpul cu ea un sufertaş în care îşi lua de acasă câte ceva de mâncare. Acasă era fratele ei mai mare cu şase ani. Mai bine zis ar fi trebuit să fie acasă, dar maidanul, copiii şi mingea din cârpe cu care jucau fotbal erau mai tentante. Acolo uita că îi este foame, că o să vină mama acasă şi că o să-şi ia porţia de chelfăneală ca de obicei, că nu mâncase şi nu avea temele pregătite pentru şcoală.

Mama lor fusese o femeie gospodină, muncitoare şi care a suferit tare mult. Îşi pierduse părinţii de când avea doisprezece ani şi rămăsese cu fraţii şi surorile mai mici să le poarte de grijă. Neamurile, în loc să-i ajute, au furat tot din casă şi din gospodărie, au luat până şi scândurile de la gard. Au dus animalele la ei, dar au uitat copiii. Şi aşa au trăit pe la uşile celor care ar fi trebuit să-i adăpostească şi hrănească. Era după război, o ţară săracă, doar cu supravieţuitori care nu mai aveau nimic, decât dorinţa de a-şi mai lungi zilele. Care mai de care, s-au împrăştiat prin lume. Neamurile, după câţiva ani au trimis-o la oraş pe Petrica, la nişte verişoare care erau domnişoare bătrâne şi care aveau o farmacie. Aveau nevoie de ea să le ajute sau, mai exact, să le fie slugă. Oricum, au fost câştigate, ea fiind gospodină, conştiincioasă şi supusă. 

Farmacia era pe strada principală în centru. Din farmacie se intra pe un hol unde era o cameră mică, un fel de depozit, o baie cu o cadă murdară ca şi chiuveta. Pe sus şi pe jos era totul în dezordine. Pereţii erau nezugrăviţi de ani de zile. Păianjenii erau la ei acasă. Mobila plină de praf şi vase peste tot cu resturi de mâncare. Era ea de la ţară, dar aşa ceva nu mai văzuse. Ele, în schimb, erau rujate şi pudrate de parcă erau două marionete, slabe, uscate şi puturoase. Petrica se sculă de dimineaţă și se apucă de treabă. Dădu perdelele jos de la geamuri, erau tari de parcă erau apretate din cauza prafului. Nu credea că au fost spălate vreodată. Casa avea pereţii groşi, geamurile aveau un pervaz lat, unde erau cărţi, flori uscate, pline da praf şi muşte moarte. Nu mai văzuse aşa ceva. Scoase şi covoarele afară şi le lăsă pe gardul din spatele casei. Era îndârjită şi voia să facă treabă bună. Mai întâi puse fasole boabe la fiert, trebuia să şi gătească ceva. Împinse lucrurile în mijlocul camerei, deschise geamurile, găsise şi o scară veche. Îşi puse o basma pe cap şi începu să dea cu var pe tavan şi pe pereţi. Părea că o ajută toţi sfinţii la care se rugase înainte să înceapă. Făcu o pauză şi pregăti prânzul, era organizată, ştia ce are de făcut, aşa că nu pierdea timpul aiurea. Făcu un borş de fasole şi fasole bătută. La ora prânzului se prezentă în farmacie cu două farfurii adânci cu borşul care lăsase un miros îmbietor de leuştean proaspăt, două cu felul doi, pahare cu apă şi fundul cu pâine. Sub braţ avea un ştergar pe care-l puse pe tejghea. Domnişoarele abia aşteptau să mănânce. Ea mâncă în bucătărie. Mai lua câte o lingură cu borş şi se mai uita pe pereţii care erau albi ca laptele, era bucuroasă, se luminase şi mai ales mirosea a curat.

Paula---4-carti

Aşa începuse, din greu, dacă era după ele, ar fi stat în mizerie, dar ea nu putea nici să respire acolo. A terminat cu totul în câteva zile, inclusiv farmacia, zugrăvită şi curăţată de parcă aşteptau vizita regelui, era o plăcere, se vedea că a trecut pe acolo o fată gospodină. Lăsase nişte var într-un lighean de cu seară. Dimineaţă a intrat în baie, a spălat cu apa de la var toată baia care strălucea de curățenie, era albă şi curată, nu-i venea să creadă, după câteva ore erau ca noi, strălucitoare şi mai ales curate. Când au văzut domnişoarele, au rămas uimite. “Acum sper că vă şi spălaţi”, se gândi Petrica. Abia aştepta să le vadă dezbrăcate, să le spele lucrurile de pe ele.

A doua zi, a pus un cazan mare în spatele curţii pe pirostrii, puse la fiert lenjeria de pat, prosoapele şi lenjeria de corp care nu mai avea culoare. Întinse o frânghie şi le puse la uscat în bătaia soarelui, păreau că sunt mesaje de minte sănătoasă, care ştia să trăiască aşa cum mai apucase să vadă în casa părinţilor ei, atât cât au mai trăit şi putea ea să-şi amintească cu drag. Lacrimi de regret că nu mai sunt veneau să-i spele amintirile triste. Seara, când făcu paturile cu lenjerie curată, domnișoarele erau și ele spălate şi îmbrăcate în cămăşile de noapte cu miros proaspăt, păreau că au întinerit.

          Atunci văzură şi ele ce mult înseamnă să trăieşti în curăţenie! Părea că o privesc cu drag şi admiraţie. Nu mai erau morocănoase, se minunau când îşi găseau hainele şi schimburile curate, fiecare pe câte un scaun, pe care Petrica scrisese numele lor ca să nu le confunde, dar și ca să vadă ele că ştie să scrie şi să citească chiar foarte bine. Pantofii cremuiţi şi micul dejun pregătit pe masa cu faţă de masă, pahare curate şi lapte fiert, cu o bucată de unt şi marmeladă pe masă. O dată pe săptămână Petrica fierbea şi le dădea şi câte două ouă ca să prindă putere. Erau mai svelte şi în casă şi în farmacia curată, nu mai păreau ostile. Şi asta numai pentru că ea, o fată de la ţară, crescuse într-un mediu curat, purtase cu ea învăţătura celor care, deşi nu erau şcoliţi, transmiteau că o minte sănătoasă trebuie să trăiască într-un mediu curat şi sănătos. În fiecare zi făcea câte ceva, nu stătea deloc, pe unde trecea ea, se lumina de parcă ar fi fost o vrăjitoare cu bagheta magică.

MPV-Dragostea2 (2)

Următoarele cărți au fost publicate în format electronic pe marile librării digitale internaționale online, de exemplu: Googleplay, Apple – book,  Barnes & Noble.

       Vanda, între dorință și rațiune

       Nora, în căutarea identității

        Paula, împlinire târzie

        Catia, gustul amar al trădării

        Ursula, o mamă judecată de copii

        Bianca, printre castele de nisip.

        Stăinii

FACEBOOK SUS-2

Mai citeste: 

Creații literare- Mara Popescu Vasilca

Mara Popescu Vasilca -IMPRESII DE LA CITITORI

Mara Popescu Vasilca- o Zeițǎ a romanului de dragoste plinǎ de înțelepciune

Gustul binelui pe buze-recenzia romanului ”Ursula, o mamă judecată de copii” MARA POPESCU-VASILCA

În căutarea fericirii-recenzie de Mihaela CD- Vanda intre dorinta si ratiune

În curând- Vanda, între dorință și rațiune-ediția a 2-a -Cuvântul  editorului

Wow! Oferte promotionale!

Abonament PENTRU CITITORI revista TIPARITA

Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala, integral color, care cuprinde literatura, arta, interviuri, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 55 dolari canadieni.

55,00 CAD

Doneaza din suflet pentru sufletul tau!

Vino alaturi de noi! Arata ca iti pasa! Sustine munca si seriozitatea de 2 ani a revistei noastre prin donatia ta de azi! Nicio suma nu este prea mica sau prea mare! Prin donatia ta de azi ne vei ajuta sa continuam sa oferim bucurii pentru suflet romanilor din lumea intreaga! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!

1,00 EUR

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.