FERESTRELE   PRIMĂVERII

Autor: Silvia Mihalachi 

Anotimpul din calendar

Deschide luminii  fereastra

Crengile unui copac solitar

Mă ating cu  mugurii treziți

De-o pasăre cu triluri timide.

Multe ferestre, multe priviri,

Soarele   pe toate le  cuprinde .

…………………………………………………

Un ghiocel, îmbrăcat  elegant

Doar de  viorele  însoțit

Zâmbește  ștrengar unui brebenel

Ce-i prin iarba crudă  rătăcit

Alungând  un ultim fulg pribeag,

Rece  , apos și arogant

Vai! Toate petalele i-a stropit…

Oare primăvara să fi venit

Sau iarna încă nu m-a părăsit?

………………………………………………….

Un bondar cam hărțăgos

Recomandându-se albină

Se  uită pieziș, invidios

La un melc ce caută leac

Pentru spate, pentru față

Gârbovit și supărat

Iarna căsuța iar i-a stricat.

Complicată  e natura

Cu-al ei farmec,  primăvara

Face  ordine în paradis.

……………………………………………………

Mai la vale pe cărare

Iarba-n verde s-a pictat,

Degrabă o paște murgul

Bucuros, azi,  nu-i înhămat

Scuturându-și coama deasă

 Lasă-n urmă  un  nechezat.

Din tufiș un iepuraș

Cu-o ureche cam beteagă

Are o mare supărare

Murgul , alergând l-a speriat.

…………………………………………..

Iar pădurea semn îmi face …

Vino, vino să mă vezi

Să auzi cum cântă cucul

Speriat de glas de cerbi.

Când ecoul   se lipește

De stejari, de fagi bătrâni

Iarba veselă mă privește

Mulțumită cu-al ei destin.

Sigur primăvara o primește

 Fir cu fir  face-un  festin.

…………………………………………….

Rezemată de un timp

Timpul meu de mult tocit

Lăsând   fereastra larg deschisă

Soarele  în mine s-a cuibărit…