AVANTAJELE  SENECTUȚII

Autor: Gabriel Ionescu

Acum, ajuns la vârsta senectuții, 

Pot să fiu obiectiv cu mine însumi. 

Vârsta te face totul să-ți asumi, 

Căci în a ne minți, în tinerețe eram Neîntrecuții. 

 

Mai puțin critic și poate mai bun, 

Am devenit când m-am maturizat. 

M-am împrietenit cu mine, m-am autorizat, 

Pe tot ce-n viață n-am avut curaj să fac, să mă răzbun. 

 

Iar vinovat, nu mai ma simt deloc

Și mai fac lucruri, da, mai fac dar nu vă spun, 

Că nu e vorbă care zboară, e scris, rămâne și nu sunt nebun

Și nici nu vreau pe nimeni să provoc. 

 

Am dreptul să fiu și dezordonat dar și extravagant. 

Pot să nu-mi mai fac patul și să mănânc ce vreau. 

Pot să îmi cumpăr lucruri inutile și v-o spun pe șleau,

Chiar nu mai vreau să mai pozez în elegant. 

 

Mulți din prieteni, părăsesc această lume prea devreme 

Și nu apucă libertatea senectuții. 

Mai bine să renunți la avantajele virtuții 

Și mai faci și rabat la Legi și Teoreme. 

 

Nimeni nu te mai ceartă că citești prea mult, 

Nimeni nu îți mai pune lacăt la calculator,

Acum, fac doar ce vreau. Păcat că nu pot să și zbor. 

Mi-am câștigat și dreptul de-a greși. Vrei să-l contești ? Ascult ! 

 

Sigur, destul de des mai uit ce vreau să spun, 

Dar uneori, e chiar mai bine că-i așa.

Ce este important, îmi amintesc. Nimic nu mă va cocoșa, 

Deși decepții am avut, mă fac că uit și mă binedispun. 

 

O inimă ce nu a suferit, e rară, 

Dar este stearpă, nu cunoaște bucuria.

Nu va avea Putere, Înțelegere, Compasiune, chiar Mărinimia, 

Iar Imperfecțiunea, doar fum de țigară. 

 

M-am împăcat cu starea de bătrân. 

Îmi place chiar, persoana care-am devenit. 

Mă bucur și că părul ce-a rămas, a-încărunțit 

Și-s fericit că-mi sunt singur, stăpân. 

 

 Îmi plac și brazdele adânci ce-au apărut pe față. 

Mi-am râs tot râsul și mi-am plâns tot plânsul .

Glumelor, le prind fără vreun efort și sensul.

Am fost și vreau ca să rămân doar pozitiv în viață. 

 

Chiar nu mă mai interesează ce cred alții, despre mine. 

Timpul rămas, n-o să-l petrec plângând.

Voi face tot ce pot iar ajutând, 

Celor ce au nevoie, le voi face bine. 

 

Ca orice lucru viu, o să dispar și eu. 

Timpul rămas, nu o să-l pierd pentru regrete. 

E timpul să mănânci de vrei, numai desert, băiete

Și roagă-te cât poți, lui Dumnezeu. 

 

              Ianuarie 2023 

Mai citește:

Cv literar-artistic Mihaela CD

COMANDA cartile autoarei Mihaela CD

Clubul GOLD al revistei tiparite

Mihaela CD*Ai grijă de sufletul tău!

Impresii de la dubla lansare autor Mihaela CD -evenimentul Magia Slovelor

AURELIA OANCA-TARAMUL IUBIRII -Iubeste-ma in fiecare anotimp

Invitație de participare la antologiile tematice ”ÎMPREUNĂ” editura GLOBART UNIVERSUM *Montreal 2023

Invitație de participare la revista numărul 11/2022

Despre cartile autoarei Mihaela CD

Susțineți proiectul: 6 CĂRȚI PENTRU BIBLIOTECILE DIN ROMANIA !

Mai citește:

Scriitoarea Mihaela CD laureata a festivalului ”Fericirea -Vis Nepământean” la secțiunile: poezie și proză poetică

GABRIELA RAUCA ne invita la emisiunea sa : SIMFONIA CULORILOR la RADIO PRODIASPORA!

In curând va fi tipărită revista de colectie cu nr 9/2022

A aparut videoclipul volumului 2 al antologiei GALAXY

Poeţii nu mor niciodată

Silvia Mihalachi *UN GÂND FRUMOS-Impresii Revista de colectie PPSM nr 8/2022

Fericirea stă ascunsă în zâmbete

Ce mai e nou prin librărie?