Nora in cautatea identitatii -fragment -Emil  

IMG_1797 - Copy-3

Nora in cautatea identitatii

Autor: Mara Popescu Vasilca 

 fragment

Emil  

Nu-mi vine să plec acasă, știu că nu e nimeni. Valentin vine târziu. Merg cu capul în jos și cu gândurile mele, pe aleea unui mic parc situat chiar lângă șosea, unde parcasem mașina și unde îl cunoscusem pe simpaticul Paul. Ca din senin, se aud claxoane de mașini și strigăte de bucurie, o limuzină cu o mireasă și cu un mire, e albă, ei stau pe bancheta din spate. El pare că se sufocă sub poalele rochiei de mireasă. Abia se mai vedea, o pată neagră, cuminte. Sar peste pasajul de pietoni și ajung în stradă, ridic mâna. Ea se ridică în picioare și mă salută fericită. Gata, el nu se mai vede. Mașina merge încet. Eu trec din nou pe aleea parcului, caut o bancă retrasă. Mă așez.

Îmi amintesc de mine, la nuntă. Oare de ce suntem fericite când suntem mirese? Credem că visele încep să se împlinească odată cu ceremonia nunții? Că ceva mai bun nu ne mai așteaptă în viață? Că suntem puternice și că totul va fi doar așa cum vrem noi sau poate cum am visat? Doar eu nu am visat niciodată la ziua în care am să fiu mireasă. Și așa, deodată, a apărut Valentin în viața mea, tot într-un parc. M-a sărutat, m-am culcat cu el și apoi, hop, în rochia de mireasă.

Închid ochii, mă reazem de spătarul băncii, pare moale ca un vis ce vrea să mi se mai arate odată. Pare că zbor, am aripi, ascult tăcerea, apoi îmi vin în minte cei ce atunci, mă sărutau, mă mângâiau, dar eu nu simțeam nimic, voiam să fug undeva, departe de toți, de el. Mi se părea că nu-i cunosc, nici chiar pe Valentin, că aștept pe altcineva să vină cu mine la altar. Mă întreb: oare unde merg? De ce nu mai înțeleg nimic? Simt aripi fâlfâind deasupra mea, e dorința, e mintea mea răscolită care nu mă lasă, mă pune la grea încercare. Mă întreabă de ce abia acum văd că drumul pe care l-am ales nu e cel visat, dorit, nici măcar sigur.

Pare că-l am în față, cu bolovani, cu pietre și gropi, se îngustează din ce în ce mai mult, duce undeva sus pe niște dealuri, apoi iar coboară, pare că plutesc, vreau să-i văd capătul, se sfârșește lângă o groapă între niște copaci, cu iarbă și cu flori, cu o cruce, dar nu văd numele, nu știu de ce, nu știu a cui o fi? Aud cuvinte, doar eu le înțeleg, ascult tăceri, vreau libertate, vreau să zbor prin neguri și furtună. Nu vreau covoare de mătase, vreau să trăiesc, să plâng, să mă bucur, să vreau și să nu mi se dea. Să trebuiască să lupt din greu ca să obțin, o mângâiere, o privire cu care să-mi potolesc neliniștea. Nu, nu mi-e frică de timp năprasnic, de oameni, de ei, bărbați cu chip de îngeri, cu suflete neîndurătoare, care te vor în genunchi în fața lor ca să te privească-n ochi, să se uite până-n străfundul sufletului ca să vadă dacă stai la jocul lor. Unii sunt cinstiți, alții sunt tari, nu se lasă până când nu transformă femeia în sclava sufletelor lor. Și noi stăm. Ascultăm șoapte rostite, gesturi și mișcări care ne scot din minți fără să știm de ce. Suntem un rest din plămădeala lor pământească sau suntem doar umbre ce-i însoțim pe drumul pierzaniei sau al măririi?

Pare că alerg pe o pajiște, simt rochia de mireasă lipită de corp, strânsă, mă înțeapă, mă doare corpul încorsetat în ea, rochia sau soarta, din care e făcută ea, croită ca să mă oprească să mai respir, să mai visez și să mai pot să mă împotrivesc voinței mele de femeie. Sunt prinsă, sunt în colivie, caut să zbor, dar nu mai am aripi, mi le-a tăiat el, acum le ține scunse sub cheie de teamă să nu-mi iau zborul din nou într-o direcție în care el nu are cum să mă ajungă.

Îi este frică de mine, de gândurile mele și de mângâierea cu care l-am ademenit ca să mi se dăruiască mie, femeia care nu avea nevoie de el, avea nevoie să vadă doar cum e să treci în rândul femeilor. Atât. Și el, care m-a luat cu totul. M-a ferecat și mi-a pus cheia pe deget ca să vadă toată lumea că nu-mi mai aparțin. Că sunt o proprietate, că sunt a lui. Dar oare nu e și el cu mine în această colivie? El nu suferă? Oare sunt eu femeia visurilor lui? Dar oare a mai avut timp să viseze? Știa ce vrea?

Mă văd din nou în rochia albă, care pierde din albul luminos, devine din ce în ce mai cernită, moare culoarea, așa cum moare și sufletul meu. Am nevoie de căldură, mă apropii de șemineu, privesc flăcările, ridic privirea la candelabrul cu patru lumânări, ochii mi se încețoșează, văd mai multe imagini cu mine în oglindă, văd decolteul adânc, umerii goi, a ispită, perlele albe, care par mătănii. Mă întreb câte or fi? Oare au vreo semnificație în viața mea? Le scot, le număr, 6o, poate că eu am să trăiesc 6o de ani. Sau poate toată viața o să am 6o de bărbați care au să-mi facă curte. Adică unul pe an. Nu mai mulți că acum am 24 de ani, în 36 de ani au să fie doi pe an și mai rămân 6 de rezervă. Mă umflă râsul, Doamne, da’ aiurită mai sunt. Nu pot să cred e o aiureală, acum simt cum mi-e dor de mine. Alerg în pustiu. Mă caut, cred că m-am pierdut, am dat prea mult cuiva care nu ceruse nimic. Alții au hotărât pentru mine, pentru noi. Dar dacă și el e la fel ca mine strâns, nefericit că a plătit o plăcere trupească cu viața, cu libertatea, lângă o femeie ca mine, care nu știe nici cine e, nici ce vrea, nici încotro va merge.

 

Următoarele cărți au fost publicate în format electronic pe marile librării digitale internaționale online, de exemplu: Googleplay, Apple – book,  Barnes & Noble.

       Vanda, între dorință și rațiune

       Nora, în căutarea identității

        Paula, împlinire târzie

        Catia, gustul amar al trădării

        Ursula, o mamă judecată de copii

        Bianca, printre castele de nisip.

        Stăinii

Mai citeste : 

Profil Gold: Mara Popescu Vasilca

AURELIA RÎNJEA-Recenzia romanului  BIANCA, PRINTRE CASTELE DE NISIP al scriitoarei MARA POPESCU – VASILCA

Mara Popescu Vasilca- o Zeițǎ a romanului de dragoste plinǎ de înțelepciune

Măiestria de a stârni emoții-Lacrimioara Iva -recenzie-Nora, in cautare identitatii-Mara Popescu Vasilca

Abonament PENTRU CITITORI revista TIPARITA

Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala, integral color, care cuprinde literatura, arta, interviuri, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 55 dolari canadieni.

55,00 CAD

Doneaza din suflet pentru sufletul tau!

Vino alaturi de noi! Arata ca iti pasa! Sustine munca si seriozitatea de 2 ani a revistei noastre prin donatia ta de azi! Nicio suma nu este prea mica sau prea mare! Prin donatia ta de azi ne vei ajuta sa continuam sa oferim bucurii pentru suflet romanilor din lumea intreaga! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!

1,00 EUR

PASI DE CATIFEA format TIPARIT (softcover)

Cartea Pasi de catifea a autoarei Mihaela CD vine sa confirme inca o data sensibilitatea si talentul poetei prin versuri care va vor mangaia sufletul. Cartea contine 250 pagini si 17 capitole insotite de incantatoare imagini color. Comanda acum la un pret de numai 35 CAD fiecare carte este insotita de un semn de carte din partea autoarei.

35,00 CAD

2 gânduri despre „Nora in cautatea identitatii -fragment -Emil  

  1. Emoții pure, gânduri răvășite, întrebări fără răspuns ori cu raspunsul ferecat într-un cotlon ascuns, al sufletului.
    Prețul traiului bun ori luxul de a renunța la libertate, la aripi, la împlinirea visurilor.
    Este oare un păcat dorindu-ne confortul coliviei de aur sau asta ne duce la visare?
    Am mai putea visa la libertate, dacă am avea-o, sau atunci am tânji după luxul în care ne-am dori să fim, chiar și cu prețul unei vieți sub cheie.
    Acest fragment, atât de frumos scris, de autoarea Mara Popescu Vasilca, transmite o avalanșă de emoții și sentimente, rebele, pornite din suflet și minte, fără a putea fi oprite, precum niște copii, când clopoțelul sună de ieșire.
    Admirație pentru superbul spectacol al sentimentelor, pentru talentul de a crea o astfel de lucrare, pentru atracția imensă, pe care am simțit-o lecturând acest fragment!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.