SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE ÎN SATUL POETULUI ȘTEFAN PETICĂ

305305702_10158944207444352_8088379299082364535_n

SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE ÎN SATUL POETULUI ȘTEFAN PETICĂ

 
Pentru toți cei care sunt în slujba scrisului românesc este o onoare să poată sărbători Ziua limbii române. Datorită unor mari personalități ale culturii noastre, Lygia Diaconescu, Corneliu Leu și Alexandru Florin Țene, (promotorii care au luptat ca această lege să fie votată în parlament) în fiecare an în ziua de 31 august sărbătorim Ziua limbii române. De fiecare dată cea care ne-a adunat precum regina mamă albinele în jurul său a fost doamna Lygia Diaconescu. O personalitate proeminentă, cu o mare capacitate de a scoate la iveală talente literare și de a le da strălucirea cuvenită. Din păcate, în urmă cu ceva timp, în aceste vremuri atât de tulburi, deloc benefice manifestărilor culturale, aceasta a fost chemată să se alăture altor talente, care acum aparțin marelui „cenaclu” stelar,(întâmpinată poate chiar de tovarășul său de luptă pentru un ideal, domnul Corneliu Leu) și împreună cu acestea să încânte îngerii ce stau de-a dreapta Tatălui din Cer. Sunt convinsă că și acolo talentul va străluci în ritm și rimă, că scriitorii se vor întrece în a captiva marele public al îngerilor.
Rămași văduviți de dispariția celei care era sufletul acestei manifestări, în acest an am decis că este necesar ca ziua limbii române să fie sărbătorită în satul Bucești, de pe meleagurile gălățene. După cum știți, în acest sat s-a născut și a crescut poetul Ștefan Petică. Acesta este considerat de critică primul poet simbolist din literatura română. Dacă ar fi să fac o paralelă între acesta și marele nostru poet, Mihai Eminescu, aș puncta doar câteva „coincidențe”. Amândoi au început activitatea scriitoricească de foarte tineri, scriind poezie sau colaborând la diferite publicații, pentru a-și câștiga existența. Amândoi au murit aproape la aceeași vârstă, după o activitate foarte bogată, de invidiat și aproape din aceeași cauză. Boala sărăciei. Dumnezeu a vrut ca după mai multe zeci de ani în acest sat, Bucești, chiar pe ulița ce-i poartă numele să se nască trei fetițe care ajunse la maturitate să scoată la iveală talentul scriitoricesc, lăsat parcă drept moștenire în amintirea strămoșului lor. Este vorba de scriitoarea Olimpia Sava și Tudosia Lazăr (surori) și de prietena de joacă a celei din urmă, azi cunoscută ca valoros critic literar, Ana Dobre! Iată care sunt motivele pentru care începând cu anul 2015 am organizat aici, în satul Bucești, aproape an de an (exceptând anul morții soțului meu și cel al odioase pandemii) șezători literare într-un loc mirific, mioritic, situat pe malul râului Bârlad. Dacă ar fi trăit sunt convinsă că și poetului i-ar fi plăcut. Am făcut-o din inimă ca un omagiu adus acestuia.
Trebuie să menționez că am avut privilegiul să mă bucur de prietenia și sprijinul acordat de domnul inginer Năstăsache Mihăiță, un veritabil iubitor de cultură. De fiecare dată ne-a găzduit pro bono, uneori ajutând chiar și material, făcând posibilă punerea în practică a acestor manifestări. Locul a fost botezat de către doamna Eleonora Stamate „La oaza lui Năstăsache”. Am avut invitați valoroși ai cenaclului „Arionda” din Galați, a cărui membră sunt, scriitori tecuceni.
În acest an pe data de 3 septembrie 2022 am organizat Sărbătoarea zilei limbii române tot aici, cu diferența că din cauza timpului urât, ne-am desfășurat activitatea în spațiu închis. Au participat scriitori nu doar ai cenaclului „Arionda”, ci și din alte zone ale țării. Ziua a început cu o slujbă de comemorare în biserica din sat a scriitorilor: Ștefan Petică, Lygia Diaconescu și Corneliu Leu. După care s-a depus o coroană de flori la bustul poetului Ștefan Petică, bust ce străjuiește intrarea în curtea bisericii. Totodată au fost prezentate portretele realizate în creion ale celor trei promotori : Lygia Diaconescu, Corneliu Leu și Alexandru Florin Țene. Acestea au fost realizate pro bono de talentata tânără Marinela Arădoaie care din păcate nu a putut fi prezentă și căreia îi mulțumesc. Portretele vor rămâne la „La oaza lui Năstăsache” pentru a onora biblioteca personală a acesteia.
După aceasta, întregul grup prezent la slujba de comemorare a mers la „La Oaza lui Năstăsache”. Din cauza vremii o parte dintre invitați nu au venit, dar am avut o zi minunată împreună cu cei care au înfruntat ploaia semnând „prezent”! Pentru această zi am fost onorați să avem alături partener media Radio Prodiaspora, prin prezența doamnei Camelia Florescu, redactor la rubrica „Sens Giratoriu”.
La activitate au participat scriitori din Galați, Tecuci, Focșani, București. Cu toate că au lipsit mulți dintre cei invitați, activitatea a fost deosebită. A fost prezent și un grup de copii, antrenați în diverse activități de către preotul Lucian și domnul Năstăsache, printre care și pictura. Au fost prezenți și au vorbit despre limba română scriitorii : Neluța Stoicuț, Camelia Florescu- poetă și interpretă de muzică pop, impreuna cu-Bella Andrasi, compozitor și chitarist (București), Mariana Vartosu- presedinta Ligii Scriitorilor Filiala V Rancea, Geanina Bârlădeanu, Anca-Denisa-Sigor- (Focșani), Maricel Marus – Marinosa (Iași), Eleonora Stamate -directoarea revistei „Tecuciul Literar Artistic~ -Petre Rău, redactor șef al revistei Boema, director al Editurii InfoRapArt, Sebastian Golomoz, Rusu Ionel (Galați), Gheorghe Fratita –animatorul activitatii culturale din Ivesti, precum și o parte dintre membrii cenaclului „Arionda” din Galați: Olimpia Sava- membru fondator, directoarea editurii „Olimpias”, Gheorghe Antohi, Năstase Marin, Elena Tudose, Tudosia Lazăr, organizatoarea evenimentului.
S-a dat citire unor mesaje primite din țară și din diaspora, semnate de scriitori de origine română: Alexandru Florin Țene -Președintele Ligii Scriitorilor din România, (Cluj), Victor Gh. Stan, președintele Filialei pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor din România, Melania Rusu Caragioiu Canada, Vicepreședintă ASRAN- Asociația Scriitorilor Români din America de Nord, Ambasador neoficial, limba Română (investit de Ligiya Diaconescu, Corneliu Leu și alți scriitori și de Revista ,,Armonii culturale”), Mihaela CD scriitor, fondator al revistei „Poezii pentru sufletul meu”, membru LSR, membru al Uniunii Scriitorilor din Canada, Presedinte al World Poets Association Canada, Ionel Marin, directorul revistei Bogdania – (Focșani), Lucia Elena Locușteanu, (Cluj), Mariana Popa (Brașov); S-au recitat Imnul limbii române, scris de scriitorul Corneliu Leu, precum și versuri scrise de Ligya Diaconescu și Ștefan Petică.
La finalul activității, participanții și-au exprimat satisfacția pentru felul cum s-a desfășurat aceasta, aducând mulțumiri organizatoarei Tudosia Lazăr și gazdei noastre, Mihăiță Năstăsache.
În această zi am trăit sentimentul apartenenței unei frumoase familii, aceea a slujitorilor scrisului românesc, cea care duce mai departe dulcele grai mioritic și totodată cea care are datoria să consolideze și să apere de ingerințele străine ale acestor timpuri marea citadelă a culturii naționale. Fiecare operă literară bine scrisă este o „cărămidă” care întărește temelia acesteia. A fost o zi în care ne-am simțit români, în care am purtat cu mândrie ia strămoșească, o zi pe care o vom prețui în amintirea noastră! Îmi doresc să poată fi organizate cât mai multe șezători literare și acest exemplu să fie urmat de cât mai mulți dintre noi, în mod dezinteresat! Tuturor celor care au participat, celor care m-au ajutat, știuți sau mai puțin știuți, le mulțumesc și-i asigur de toată prețuirea mea!
TUDOSIA LAZĂR
 
 
 
AL FLORIN TENE

VIBRAȚII DESPRE CUVÂNT ȘI DESPRE CEI CARE L-AU SLUJIT CU SFINȚENIE

 
Respectul pentru limba pe care o vorbim, de când ne naștem este dovada în primul rând că ne iubim părinții, înaintașii, istoria și nu în ultimul rând acest pământ binecuvântat de Dumnezeu. Limba română este liantul ce ne unește. Acest sentiment de iubire, pot spune, îl au și cei care au organizat manifestarea la care participați.
Limba română este expresia unităţii etnice şi spirituale a neamului românesc. Cu mici deosebiri de pronunţie, ea este vorbită şi înţeleasă de toţi conaţionalii, indiferent unde s-ar afla ei, în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia ori Bucovina. Acest fenomen face parte din esenţa „miracolului românesc”.
Limba română este darul suprem lăsat nouă de la Dumnezeu. Noi avem sfânta datorie de a o cultiva ca pe o „floare eternă” în grădina logosului, de a o vorbi limpede şi frumos, în expresia ei aleasă, de a o feri de „slinul” şi „mucegaiul uitării”, cum spune Alexei Mateevici, în poezia-imn Limba noastră. Numai aşa vom reuşi să ne menţinem în elementul propriei identităţi, în expresia noastră firească. Numai aşa vom reuşi să urmăm îndemnul lui I. L. Caragiale, pe care noi, la rândul nostru, îl transmitem generaţiilor viitoare: „Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie”.
Esențialitatea-de-limbaj a lucrurilor e limbajul lor; aplicată la oameni, această propoziție spune că esența-limbaj a omului e limba sa. Adică: omul își comunică propria esență-spirit în limba sa. Dar limba omului vor¬bește în cuvinte. Omul comunică deci propria sa esență-spirit (în măsura în care e comunicabilă) prin aceea că numește toate celelalte lucruri. Mai cunoaștem oare și alte limbi care numesc lucrurile? Să nu ni se obiecteze că nu cunoaștem niciun alt limbaj în afara celui al omului, căci nu-i adevărat. Însă nu cunoaș¬tem alt limbaj care numește decât cel omenesc; prin identificarea limbajului în genere cu acela denominativ, teoria limbajului se privează de vederile [Einsichten] cele mai profunde. – Esența-limbaj a omului este astfel aceea că el numește lucrurile.
Faptul că Parlamentul României a aprobat „Petiția“ înaintată de scriitorul Corneliu Leu, în care se solicita ca 31 august să fie decretată ZIUA LIMBII ROMÂNE, semnată și de subsemnatul și Ligya Diaconescu, în numele Ligii Scriitorilor Români și al revistei Starpress, este o dovadă că și clasa politică a conștientizat faptul că Limba Română este liantul care ne-a unit, așa cum religia ortodoxă ne-a trecut prin istorie păstrându-ne cultura, tradițiile și obiceiurile.
În urma acestui fapt, iată, anul acesta pe 31 august, întregul neam vorbitor de limbă română, limbă indo-europeană, din grupul italic, vom marca o nouă ediție a sărbătoarei Zilei Limbii Române.
Când scriu aceste rânduri mă gândesc la conjudețeanul dumneavoastră Ștefan Petică, ce provine dintr-o veche familie de țărani răzeși, având ca părinți pe Enache (Ianache) Petică și pe Catinca Petică.
Mă gândesc la prietena noastră poeta Ligya Diaconescu, un mare promotor cultural, care este lângă Dumnezeu, cea care alături de regretatul scriitor Corneliu Leu și Al. Florin Țene au semnat Petiția către Parlementul României penru a legifera Ziua LIMBII ROMÂNE în 31 august.
Creatorul român, fie el scriitor, compozitor, artist plastic, sau artist popular, toți veniți din România tainică, cea profundă, indiferent cu ce mijloace își realizează opera, gândește, își face planul mental, și își exprimă ideile în limba română. Ea este mijlocul exprimării interiorității și gândurilor noastre.
Aceste rânduri se doresc a fi un apel din partea mea, a LIGII SCRIITORILOR și a revistei AGORA LITERARĂ, către scriitorii și iubitorii de cultură din țară și de pe mapamond, tuturor românilor, de a nu-și uita limba neamului, fiindcă, așa cum spunea Emil Cioran: ”Să treci de la limba română la o altă limbă e ca şi cum ai trece de la o rugăciune la un contrac“. Limba română este rădăcina noastră, fără ea nu existăm.
Urez colegilor din zona Galațiului și Vrancei, participanților la această sărbătoare în cinstea Limbii Române și a comemorării scriitorilor decedați, mult succes în nobila lor activitate, 

felicitări și sănătate.
26 august 2022
Cluj-Napoca
Al. Florin Țene
Președintele național al Ligi Scriitorilor Români
Membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință
 
 

285044478_710923043461193_1103049951525321347_n (1)

MESAJ DE ZIUA LIMBII ROMÂNE

Primiți salutul nostru al românilor canadieni care deși ne aflăm departe de țară, ne simțim aproape în spirit și simțire de voi, românii din țara prin dulcele grai pe care îl vorbim și pe care îl sărbătorim astăzi la ceas de sărbătoare: Ziua Limbii Române
Oriunde, în orice colt îndepărtat de lume ar ajunge românul el își crează în jur mica sa Românie, înconjurat de prieteni și rude.Românul gândește și respira românește, românul gătește mâncare româneasca, românul nu-și uita tradițiile iar la orice sărbătoare îmbracă cu cinste ia românească și costumul popular românesc, dar mai presus de toate nu-și uită limba, acest fluid care ii curge prin ființă asemeni unui râu de dor ce se adapă prin izvoare de poezie, artă, spiritualitate și cultură.
Românii din Canada aduc cinstire Zilei Limbii Române prin evenimente culturale organizate în diverse orașe. La Montreal, revista Poezii pentru sufletul meu împreună cu editura Globart Universum au organizat în data de 27 august 2022 evenimentul GALA ARTELOR LA CEAS ANIVERSAR , ediția a 3-a eveniment ce marchează aniversarea de 4 ani de existentă a revistei Poezii pentru sufletul meu, revistă de literatură, artă și cultură a românilor de pretutindeni și în același timp cinstind Ziua Limbii Române.
In cadrul acestui eveniment au urcat pe scenă artiști și instrumentiști, scriitori și pictori, sportivi și alte personalități marcante ale comunității românești de la Montreal, români cu care ne mândrim și care ne fac onoare prin activitatea pe care o desfășoară .Întreg evenimentul s-a desfășurat în dulcele grai românesc, pe scena Galei răsunând versuri de dor împletite cu melodii de suflet din repertoriul românesc.
In încheiere as dori să transmit mesajul meu de Unitate print-o poezie proprie, ”Acolo-i țara unde suntem noi ”, scrisa în graiul sfânt românesc pe care îl vorbim cu toții oriunde în lume ne-am afla! La multi ani românilor de pretutindeni! La multi ani Zilei Limbii Române!
Cu deosebită stimă și admirație
Mihaela CD
scriitor , fondator al revistei Poezii pentru sufletul meu ,
membru LSR, membru al Uniunii Scriitorilor din Canada,
Președinte al World Poets Association Canada
 
Acolo-i țara, unde suntem noi!
Autor: Mihaela CD
 
Cu noi o purtam, țara ni-i-n suflet
Plecat-am și-am luat țara cu noi
Ni-i incrustat pe-al inimii pamflet
Acolo-i țara, unde suntem noi!
 
Ne curge-n vine sângele român
Oriunde-n lume pașii ne poarta
Aer respiram cu român plămân
Ca nația, ni-i sculptata-n soarta!
 
Paine mai dulce ori mai amara
Am înghițit trăind în depărtări
Si-n suflete ne-mpurpura o țara
Si-un tricolor pudrat de sărutări
 
Si n-am uitat dulcele nostru grai
Care răsună și-n soare și-n ploi
In noi trăiește, român colt de rai
Acolo-i țara, unde suntem noi!
 
 

thumbnail (3)

 

SĂRBĂTORIND În PLAI VÂLCEAN

,,LIMBA NOASTRĂ cea ROMÂNĂ”, 31 August 2022

de Melania Rusu Caragioiu
Calendarul ne îndreaptă spre sărbătorile marcante din istoria neamului nostru, sărbătoriri apropiate de momentul de față, închinate stăpânei eterne a graiului nostru ,,Limba Română”.
Așa se face că undeva, într-un colț de rai, în Plaiul vâlcean, plin de glorie și credință strămoșească, regretata Doamnă Ligya Diaconescu, Directoarea Revistei Internaționale STARPRESS, a pus bazele glorificării Limbii Rpmâne, în marele Revitriment românesc general. Regretata LIGYA Diaconescu, „Doamnei Limbii Române” , cum a supranumit-o Președintele Ligii Scriitorilor Români – Domnul AL. FLORIN TENE, – găsindu-se în icoana vieții sale, între icoanele pictate de mâna dânsei și Sfintele icoane ale mănăstirilor Românești, vizate de UNESCO, din plaiul vâlcean, a aderat la mândra idee a proslăvirii Limbii Române.
Vocea sa a fost auzită în toată lumea, prin Antologiile bilingve redactate de dânsa, prin întâlnirile și festivalurile organizate de Domnia sa, în țara și diaspora, prin colaboratorii care susțin aceste idei, între care și unul care scrie materialul de față, veștile ajungând până în cele mai îndepărtate puncte de pe glob: în studioul Radio Melbourne-Australia, în Noua Zeelandă, în Canada, Statele Unite , Venezuela și Argentina (prin corespondențele cu scriitoarea Flavia Cosma), sau prin corespondențe cu punctele având și pagini religioase românești, din diaspora, din care amintesc Ziarul Miorița, USA , sau Centrul Cultural european, Dublin, Mânăstirile din Muntele Athos.
Limba română este darul de comunicare al fiecăruia dintre noi, o purtăm cu noi în suflet și în grai , o cântă cântecul, o cântă revistele, o cântă slovele scrise. Orașul Râmnicu Vâlcea abundă de spirit românesc spre bucuria tuturor românilor binecuvântați de limba română. S-a închegat pe atunci un nucleu fericit format din distinse personalități care au vorbit în graiul tuturor românilor binecuvântați cu Limba Romànă. Inițial nucleul era format din Scriitorii Ligya Diaconescu, Alexandru Cetățeanu, Marian Ilie, Corneliu Leu, Al. Florin Țene care susțineau prin dezideratele de cinstire a tot ce este romànesc și doleanța de a se institui o lege privind sublinierea și omagierea Limbii Romàne.
Dar pentrucă aportul maselor era primordial s-a lansat un concurs pentru omagierea acestui important element național. S-au înscris o ploaie de poeți între care și scriitoarrea acestor rànduri. A fost un adevărat plebiscit de ovații preamărind totodată și trdiția Sfinxului din Carpați și preamărirea Limbii Române. S-au acordat multe premii, fiind puse în temă subiectele dragi. Îmi amintesc cu emoție de a fi luat premiul I și privilegiul de a sta o săptămână gratuit pe litoralul românesc. Nu am putut onora invitația sejurului, spre marele meu regret, dar începând de atunci am răspuns cu prezența în bazinul vâlcean la sărbătoarea Limbii Române, în 31 August și în toate antologiile, în toate schimburile de mesaje din țară și diaspora, mesaje subliniind manifestări deosebite și producții literare care fac cinstire Limbii Române, creșerii Limbii Române, neuitând nici importanta elementelor adiacente- tot ce este românesc, lăudabil de semnalat spre bucuria tuturor românilor.
Prin acei ani regretatul Corneliu Leu a compus ,,Imnul Limbii Române, imn care a ajuns prin mesajul său la ,,Clubul de Aur”-Montreal-Canada la semnatara acestor rânduri și prin mine la poeta și pictorița Eva Halus, româncă vorbind nativ engleza, spre a-i fii certificată traducerea în limba engleză. Tot dânsa a revizuit și textul de titrare a Filmului Sfinxul din Bucegi, film turnat în USA de către Corneliu și Vlad Leu.
Întrucât aceste informații merită să fie cunoscute, dau mai jos mărturii rare privind dragostea pentru Limba Noastră cea Română
 
IMNUL LIMBII ROMÂNE
de Corneliu Leu
(Ansamblul folcloric de la Intorsura Buzaului a intonat „Imnul limbii romane”, pe versuri de Corneliu Leu:
„Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!
Pe muntii romanesti urcati
Sub semnul magic din Carpati,
Pecete-adanca din batrani
Peste suflarea de romani.
Pecetea limbii romanesti
Rostind maiestrele povesti
Cu Sanziene, Feti-Frumosi…
Sau cantece cu viers duios.
Tesut la poale de Carpati
Si-oriunde tara are frati
In lumea larga raspanditi
Care prin verb, ca legamant
Rostit in cantec si-n cuvant,
Raman uniti
De nimeni despartiti!
Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!
Cu sufletele-alaturati
De-aici spre patru zari zburati
Spre fratii ce-n strain pamant
Tin radacina prin cuvant.
Si-ntinse aripi ce vaslesc
Spre tot ce-i graiul romanesc.
Spre tot ce-avem mai bun, mai sfant,
Cladit si-n piatra si-n cuvant.
Cuvantul romanesc rostit
In slujbe de altar sfintit
Prin nobili ctitori, mari barbati,
Eroii nostri legendari,
Semeti, viteji, cu brate tari,
Incununati
Cu creste de Carpati!
Spre Basarabia zburati
Si duh de tara respirati
Din duhul jertfei de martiri
Pe altarele Marii Uniri!
Spre Vlahi din Tatra in Timoc,
In pusta si in orice loc
Aceeasi limba ei vorbind
Pana la aromani in Pind.
Si sa ramanem vesnic frati
Band apa vie din Carpati
Aici, la Sfinxul din Bucegi
Unde-am avut preoti si regi.
Si o Credinta am avut
Din veac de mare inceput,
Iar nimanui nu am facut rau
Crezand in Bunul Dumnezeu
Care, cu noi,
Va fi mereu!
Va fi mereu!
305205469_10158944207539352_2778503728521177182_n
 
DE DRAGUL LIMBII ROMANE
De dragul Limbii române
N-am să mor!
Rămân
În cântec
În izvoare
În iarbă
În dor.
De dragul Limbii Române
N-am să mor!
Rămân
În apă
În umbră
În ploaie
În nor.
De dragul Limbii Române
N-am să mor!
Rămân
În frunză
În trunchi
În rădăcină,
Le sunt dator.
LA MULŢ ANI, ROMÂNIA !
LA MULŢ ANI, POPOR ROMÂN!
LA MULŢ ANI, LIMBA ROMANĂ!
Berceni (IF), 31.08.2022, ora 12:00
Victor Gh. Stan, Presedintele Sectiunii pentru Copii a Uniunii Scriitorilor din Romania
 
305163968_10158944206809352_3435440046209552958_n
Limba română-sfânt tezaur al românilor
Limba română-Luceafăr de dimineaţă
Şi de seară, nesfârşit colă de rai,
Grădină Dumnezeiască cu doruri,
De cuvinte încolţite ce colindă prin lume…
Limba română sfinţită în altare,
Tezaur sfânt şi de-a pururi al Patriei române
Şi al românilor, are rădăcini milenare,
Izvor geto-dac, comoară sacră, nemuritoare.
Limba română este mai înaltă decât
Sfinxul din Bucegi, atinge porţile cereşti,
Dă de ştire întregii lumi că existăm şi
Suntem parte a lumii întregi-lumină,
Trup înmiresmat, fruct românesc nesfârşit…
Noi îmbătrânim dar limba română rămâne,
Tânără ca pâinea cuvintelor lui Hristos.
Doar Acasă simt cum brazda respiră,
Seva urcă în seminţe de viaţă făcătoare.
Limba românăne-a lăsat prin tăbliţe,
La Tărtăria şi-n locuri încă neştiute
Semne ale veşniciei spre înfrăţire,
Însfinţire, neuitare şi nemurire.
Prin limba şi graiul părintesc plâng,
Mă bucur, zilnic îmbrăţişez, iubesc
Doar prin Ea îmi regăsesc liniştea,
Lumina, speranţa şi mângâierea, aduc
Omagiu martirilor şi eroilor neamului.
Limba română, lumina cea neapusă,
Blândă, rămâne întotdeauna-temelie,
Făclie, steag de biruinţă al Patriei Române!
 
Ionel MARIN, 31 august 2022
 
305299056_2025834087601733_7319974805957144065_n
 
ZIUA LIMBII ROMÂNE
”Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare…” Mihai Eminescu
”Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie.” Ion Luca Caragiale
”Limba este întâiul mare poem al unui popor”. Lucian Blaga
”Să treci de la limba română la limba franceză e ca şi cum ai trece de la o rugăciune la un contract.” Emil Cioran
”A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” Nichita Stănescu
”Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric.” (Petre Țuțea)
Trimise de doamna Mariana Popa- Brasov.
 
 
gabriela rauca

MESAJ  DE ZIUA LIMBII ROMANE 

Mă numesc Gabriela Raucă , sunt scriitor și redactor la postul de Radio ProDiaspora Austria, iar de peste 33 de ani trăiesc în Viena, împreună cu familia mea.De aici, de pe malurile Dunării albastre, vă trimit gânduri bune și felicitări din toată inima, pentru frumoasele manifestări culturale, organizate cu prilejul zilei limbii române.
Dor și mândrie națională simțim, noi, cei de aici, deși trăim departe de țara noastră, bucurie și prețuire pentru dumneavoastră, toți oamenii de suflet, care își cinstesc neamul și limba națională, prin astfel de spectacole, adunări, întâlniri, organizate cu acest prilej.
Vă doresc o zi festivă plină de succes și ocrotire Cerească, multă sănătate și putere de a împărtăși sentimentele de bine și frumusețea acestor momente unui număr cât mai mare de oameni.
De-aniversare
Azi e mare sărbătoare
Fiindcă este ziua ta
Și îți cerem toți iertare,
De, vreodată, te-om uita.
Dar să nu ne iei în seamă,
Că nu este de iertat,
De-am plecat din țara mamă
Și graiul ni l-am uitat!
Nu mai trece cu vederea,
Vorba, de ți-o vom stâlci,
Fiindcă tu ne dai puterea
De-a visa și de-a gândi!
Că oricât ar fi să fie,
Alt grai să ne însușim,
Putem scrie poezie
Doar în limba ce-o iubim.
Și iubirea, de-i curată,
O putem numi „amor”,
Dar n-om spune niciodată
Altcumva, decât „mi-e dor”.
La mulți ani, limbă frumoasă
Și celor ce te rostesc,
Fii mereu melodioasă
Și cu farmec românesc!
Gabriela Raucă- Viena – Austria; 31.08.2022
 

Abonament PENTRU CITITORI revista TIPARITA

Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala, integral color, care cuprinde literatura, arta, interviuri, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 75 dolari canadieni.

75,00 CAD

Doneaza din suflet pentru sufletul tau!

Vino alături de noi! Arata ca iti pasa! Sustine munca si seriozitatea de 4 ani a revistei noastre prin donația ta de azi! Nicio suma nu este prea mica sau prea mare! Prin donatia ta de azi ne vei ajuta sa continuam sa oferim bucurii pentru suflet romanilor din lumea intreaga! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!

1,00 EUR

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.