LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI…

AL FLORIN TENE

 

LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI
DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI,
DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE

Autor: Al Florin Tene 

I-FIRAVE IDEI DE DEMOCRAŢIE LA
ÎNCEPUTURILE LITERATURII ROMÂNE.

În istoria Ţărilor Române democraţia prin cultură a
apărut mult mai înainte decât democraţia promovată de politic.
Însăşi cuvântul grec demoskratos înseamnând: demos “
popor“ şi kratos ” putere “, ne duce cu gândul la faptul că
această formă de guvernare este menită să asigure egalitatea
cetăţenilor în faţa legii, libertatea cuvântului, a presei, a
întrunirilor, partriciparea la guvernare prin instituţile
democratice, ca parlamentul, votul universal, etc.
Aspiraţiile poporului român spre democraţie a existat
aproape dintotdeauna. “Psaltira în versuri”( 1673) a lui
Dosoftei, tipărită în Polonia la Uniev, este printre primele
lucrări literare în care sunt abordate unele elemente
democratice, într-o perioadă când “dreptatea umbla cu capul
spart “ şi dorinţa de libertate faţă de turci răbufnea în versurile
: “Ne-au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac şi ne cer leafă
”. Însăşi faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în
favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor şi
Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă faţă de cotropitorii turci
în cronica sa “Domnii ţării Moldovei şi viaţa lor “, este o formă
de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în
rândul populaţiei din spaţiul Danubiano-Carpato-
Pontic.Acelaşi lucru se află şi în “Letopiseţul Ţării Moldovei “
a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată
cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieş, cronicarul
subliniază starea de mizerie a ţărănimii ca o fierbere”în
greutăţi şi netocmele “ din care pricină uşor au putut fi
răsculaţi împotriva stăpânirii.
În toată literatura începutului istoriografiei în limba
română, inclusiv în “Cronica Ţării Româneşti“ a lui Radu
Popescu şi în “cronica anonimă” pe care N.Bălcescu a
publicato sub titlul “Istoria Ţării Româneşti dela 1689 încoace,
continuată de un anonim “ unde este zugrăvită epoca lui
Brânoveanu. Descoperim aspiraţiile ţărănimii spre o viaţă mai
bună şi sperând la firave elemente democratice şi sociale.
În acea perioadă Isaac Newton publica “ Principiile
matematice ale filozofiei naturale“( 1687 ), iar francezul
Nicolas Malebranche căuta să înlăture de pe poziţii idealistteologice
dualismul lui Descartes, scriind “Despre căutarea
adevărului “(1674-1675 ).

II. IDEI DEMOCRATICE PROMOVATE DE
LITERATURA SECOLULUI XIX
În literatura română de la sfârşitul secolului al XVIIIlea
şi începutul secolului al XIX-lea, prin reprezentanţii
Şcoali Ardelene, se ducea lupta împotriva instituţiilor pe care
se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului şi
pentru luminarea poporului.Lucrările ce au făcut obiectul
acestor idealuri au fost:”Istoria lucrurile şi întâmplările
Românilor “ de Samuiel Micu, “ Hronica Românilor şi a mai
multor neamuri“ de Gheorghe Şincai şi “ Istoria pentru
începutul Românilor în Dachia“ a lui Petru Maior. Prin
scrierile lor aceştia au militat pentru ideea unităţii Românilor.
Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendinţe
democratice, de neacceptat de ocârmuitori.
Însă, ideile democratice în Principatele Române în
secolul XIX au venit prin filiera literaturii şi artei promovate de
boierii cu dragoste de cultură ca Iancu Văcărescu şi Iordache
Golescu, fratele lui Dinicu. Gheorghe Lazăr deschide în 1818,
la Sf.Sava, prima şcoală superioară în limba română din Ţara
Românească. Publică în 1820 un abecedar “ Povăţuitorul
tinerimii“, iar Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a
călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile
căreia găsim imaginea vieţii ţărănimii exploatate, metodele cu
care se storceau birurile dela ţărani.
Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaş
moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca şi Dinicu
Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea
poporului din întunericul inculturii şi pentru dreptatea socială
într-un context democratic.
În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluţiei de la
1848, un rol important l-au avut publicaţiile periodice. Ion
Eliade Rădulescu, cu sprijinul lui Kisseleff, editează “Curierul
Românesc “, primul ziar din Muntenia. În acelaşi an apare, din
iniţiativa lui Gh.Asachi , la Iaşi, “Albina Românească “, iar în
1836, Eliade adaugă gazetei sale un supliment literar:”Curierul
de ambe sexe”, urmat fiind de Asachi, care editează şi el
”Alăuta Românească“( 1837).
În Transilvania, Gheorghe Bariţ scoate în 1838, la
Braşov,”Gazeta de Transilvania “, căruia îi adaugă un
supliment “Foaie pentru minte, inimă şi literatură “.În acelaşi
ritm cu transformările economico- sociale din principate, presa
românească promovează idei democratice, pătruzând în mase.
În 1844, în urma înţelegerii cu Ion Ghica şi cu
N.Bălcescu, Mihai Kogălniceanu scoate o altă revistă-
“Propăşirea “. Numele revistei fiind socotit de cenzură prea
revoluţionar şi democratic a făcut ca să apară doar cu subtitlul “
Foaie ştiinţifică şi literară“. După câteva luni de la apariţie,
revista a fost suprimată din ordinal lui Mihai Sturza.
O parte activă la mişcarea revoluţionară de la 1848, o
au gazetele”Poporul Suveran “ şi “Pruncul Român “, care apar
în timpul revoluţiei, promovând idei revoluţionar-democratice.
În ultima publicaţie amintită din 8 iulie 1848 C.Aricescu
publică “Odă la eroina română, Ana Ipătescu “. Trebuie să
spunem despre “Marşul Revoluţionar “ al tânărului poet Ioan
Catina. Ideile înflăcărate ale acestui marş urmăreau să
dinamizeze mulţimea în luptă pentru democraţie şi libertate.
“Finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb “- cum îl
caracterizează în poezia “Epigonii “ poetul Eminescu- Anton
Pann (1794-1854 ) nu a fost un simplu tipăritor de literatură
populară. De remarcat în privinţa ideilor ce le propagă este
“Povestea vorbei “ care reflectă şi critică moravurile vremii,
inclusive instituţiile de stat.
Mişcarea literară din Ţara Românească în secolul XIX,
în care sunt evidenţiate idei democratice, cunoaşte un avânt
deosebit prin creaţia lui Vasile Cârlova, Gr.Alexandrescu,
M.Kogălniceanu, Ion Eliade Rădulescu, Ion Ghica, N.
Bălcescu, D.Bolintineanu, Cezar Bolliac,Alecu Russo, Vasile
Alecsandri, Costache Negruzzi, M.Eminescu, etc.
Era perioada când în Europa, mai ales în Franţa,
Honore de Balzac(1799-1855 ) prin romanele sale dezvolta
ideile unui romantism revoluţionar pus în slujba viziunilor
democratice ale vremii:”Iluzii pierdute “, “Istoria măririi şi
decăderii lui Cesar Birotteau “, în Germania Berthold
Auerbach( 1812-1882 ) publică povestiri de inspiraţie rurală şi
romane din care transpiră idei democratice, la fel în Ungaria
Gergely Csiky ( 1842-1891 ) dramaturg care prin piesele
“Proletarii “ şi “Mizerie cu zorzoane “ evocă lumea maghiară
care aspira spre o societate democratică.
LIMBA ROMÂNĂ LIANTUL CARE NE UNEȘTE
Respectul pentru limba pe care o vorbim de când ne
naștem este dovada în primul rând că ne iubim părinții,
înaintașii, istoria și nu în ultimul rând acest pământ
binecuvântat de Dumnezeu.
Limba română este expresia unităţii etnice şi spirituale
a neamului românesc. Cu mici deosebiri de pronunţie, ea este
vorbită şi înţeleasă de toţi conaţionalii, indiferent unde s-ar afla
ei, în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia ori
Bucovina. Acest fenomen face parte din esenţa „miracolului
românesc”.
Limba română este darul suprem lăsat nouă de la
Dumnezeu. Noi avem sfânta datorie de a o cultiva ca pe o
„floare eternă” în grădina logosului, de a o vorbi limpede şi
frumos, în expresia ei aleasă, de a o feri de „slinul” şi
„mucegaiul uitării”, cum spune Alexei Mateevici în poezia-imn
Limba noastră. Numai aşa vom reuşi să ne menţinem în
elementul propriei identităţi, în expresia noastră firească.
Numai aşa vom reuşi să urmăm îndemnul lui I. L. Caragiale, pe
care noi, la rândul nostru, îl transmitem generaţiilor viitoare:
„Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte de
boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie”.
Esențialitatea-de-limbaj a lucrurilor e limbajul lor;
aplicată la oameni, această propoziție spune că esența-limbaj a
omului e limba sa. Adică: omul își comunică propria esențăspirit
în limba sa. Dar limba omului vorbește în cuvinte. Omul
comunică deci propria sa esență-spirit (în măsura în care e
comunicabilă) prin aceea că numește toate celelalte lucruri.
Mai cunoaștem oare și alte limbi care numesc lucrurile? Să nu
ni se obiecteze că nu cunoaștem niciun alt limbaj în afara celui
al omului, căci nu-i adevărat. Însă nu cunoaștem alt limbaj care
numește decât cel omenesc; prin identificarea limbajului în
genere cu acela denominativ, teoria limbajului se privează de
vederile [Einsichten] cele mai profunde. – Esența-limbaj a
omului este astfel aceea că el numește lucrurile.
Faptul că Parlamentul României a aprobat „Petiția “
înaintată de scriitorul Corneliu Leu, în care se solicita ca 31
august să fie decretată ZIUA LIMBII ROMÂNE, semnată și de
subsemnatul în numele Ligii Scriitorilor Români, este o dovadă
că și clasa politică a conștientizat faptul că Limba Română este
liantul care ne-a unit, așa cum religia ortodoxă ne-a trecut prin
istorie păstrându-ne cultura, tradițiile și obiceiurile.
În urma acestui fapt, iată, anul acesta pe 31 august,
întregul neam vorbitor de limbă română, limbă indoeuropeană,
din grupul italic, vom marca ediția a II-a a
sărbătoririi Zilei Limbii Române.
Inițiativa revistei MEMORIA SLOVELOR editată de
Filiala Vâlcea a Ligii Scriitorilor Români, prin grija
redactorului șef Ion Nălbitoru, de a marca omagial, prin acest
număr, Ziua limbii Române, este un gest de respect față de
neamul românesc, istoria și prezentul nostru, chiar dacă o parte
din concetățeni se află pe alte meridiane.
Creatorul român, fie el scriitor, compozitor, artist plastic,
sau artist popular, toți veniți din România tainică, cea prof334
undă, indiferent cu ce mijloace își realizează opera, gândește,
își face planul mental, și își exprimă ideile în limba română. Ea
este mijlocul exprimării interiorității și gândurilor noastre.
Aceste rânduri se doresc a fi un apel din partea LIGII
SCRIITORILOR și a revistei AGORA LITERARĂ, către
cititorii acestei reviste, scriitorilor și iubitorilor de cultură din
țară și de pe mapamond, tuturor românilor, de a nu-și uita
limba neamului, fiindcă, așa cum spunea Emil Cioran:” Să treci
de la limba română la o altă limbă e ca şi cum ai trece de la o
rugăciune la un contract. “

 

7-carti-2

Mai citeste: 

TAINA SCRISULUI – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI

MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE,EMINESCU

DĂRUIEȘTE CA SĂ FII DĂRUIT!

METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE

ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ – OEROARE MORALĂ ŞI ESTETICĂ

ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIEŞI FILOZOFIE

MIHAI VITEAZUL – MARELE BAN AL CRAIOVEI

EROSUL CA ARTĂ ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA ROMÂNESC

oferta 3+1

Abonament PENTRU CITITORI revista TIPARITA

Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala, integral color, care cuprinde literatura, arta, interviuri, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 55 dolari canadieni.

55,00 CAD

Doneaza din suflet pentru sufletul tau!

Vino alaturi de noi! Arata ca iti pasa! Sustine munca si seriozitatea de 2 ani a revistei noastre prin donatia ta de azi! Nicio suma nu este prea mica sau prea mare! Prin donatia ta de azi ne vei ajuta sa continuam sa oferim bucurii pentru suflet romanilor din lumea intreaga! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!

1,00 EUR

Un gând despre „LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.