O roză nebună, parfumată,

 Pornește –ndată,

 Să danseze un vals,

 Cu  un măceș nebun,

 Un dandy cu parfum,

 Cu papion roșu

Cu frunze lucioase,

 Date,parcă ,cu briantină

Și cu o mustață fină.

 

Roza, îndrăgostită,

Nici nu mai vede, drăguța,

Că măceșul e puțin șchiop,

 Și  mai e și puțin miop,

 Dar dansează sublim,

 Are un ritm și o eleganță,

 De mare performanță!

 

Roza are petale dantelate, puțin catifelate,

 Iar pe margini sunt franjurate!

 E o frumusețe și o delicatețe

De mare finețe!

 Dansează grațios, cu pas micuț,

Se rotește pe lângă partener,

 Care o conduce lejer,

 Ca un mare dansator!

 

 

 Toate florile îi priveau,

Puțin invidioase,

 Dar cu multă admirație,

Îi aplaudau și îi încurajau!

 

După dans, măceșul

A invitat roza la o plimbare

Prin grădina fără soare,

 Printre straturi de sulcină,

 Sub ale lunii raze argintii,

Ca de poveste țesute

 Cu mii de sclipiri,

Încât  totul părea,

 Ca un vis frumos.

 

Roza era îndrăgostită,

 Privea  puțin aiurită,

 Fermecată de parfum,

 De argintul lunii blânde.

 

Nu vedea că măceșul cavaler,

 Avea ascuns un revolver,

Avea manșete cam murdare,

 Și –I trebuia ceva bani prin buzunare.

 

Așa că șmecherul măceș,

 După-o declarație ,

 Ce-a făcut senzație,

 Îi ceru așa, direct,

 Punându-I revolver-n piept,

 Câți bani are la dânsa , iată,

 Să îi deie toți, deodată.

 

 Roza, când văzu afrontul,

 Scoase insigna de polițist,

 Și privind la el mai trist,

 Îi dădu de înțeles,

 Că l-a prins și l-a filmat,

 Și-l va duce- acum legat,

 La-nchisoarrea din grădină,

 C-a-nșelat mai multe fete,

 Dar acum i s-anfundat,

 Lui, măceșului, băiat,

 Dansator, cuceritor,

 Și mare înșelător!