ATIPIC

 AUTOR: Crucilă Bianca Alexandra

Stăteam la o masă de-abia curățită,

de-abia ștearsă,

deși tot rămăsese-o urmă galbenă în margine.

Țineam palmele întinse, apropiate,

și în interior pusesem

o lumânare aprinsă și subțire.

Și a apărut un chip. Leit mie.

Păr verde, ochi topiți parcă din lut,

ca un arbore crescut într-un deșert avid…

M-a văzut. Și a venit spre mine,

s-a apropiat încet. Cu un gest banal,

mi-a desprins ochii și s-a uitat

până în adâncul ființei mele…

După ceva timp, mi-a cusut la loc privirea,

fără să spună ceva. Își potrivea mișcările

după sunetul agasant al ploii.

Nu știu ce a văzut, ce a înțeles din mine,

doar a plecat. Și-apoi s-a întors brutal,

de parcă nu voia să uite

că trebuie să-mi sufle

și în lumânare…

                                               Zorilă Anna-Maria, clasa a XI-a, Colegiul Național Spiru Haret,

                                                       Târgu Jiu, Gorj, profesor coordonator: Popescu Georgeta