O AMPLĂ LUCRARE DE INTERPRETARE A BIBLIEI DE PETRE CICHIRDAN

Autor:  Al Florin Tene 

La începutul acestui an, mi-a sosit de pe meleagurile vâlcene, dragi mie, o lucrare în două volume, intitulată „Raiul este aici pe pământ-Cartea cărților & Cartea vieții” de Petre Cichirdan, membru UZPR, scriitor atașat valorilor creștine, editor și ctitor de reviste. Cele două volume au apărut la Editura INTOL PRESS din Rm. Vâlcea în condiții grafice deosebite, primul volum are următoarea dedicație care mă onorează: „Domnului Al. Florin Țene cu dragoste și respect din partea autorului. 27 ianuarie 2022.ss P.Cichirdan”.
Petre Cichirdan, autor a 18 cărți publicate, în „Cuvintele autorului”, cu care se deschide primul volum de 517 pagini (al doilea volum având 151 pagini), subliniază că „Autorul principal al acestei cărți este chiar Biblia, Vechiul Testament și Noul Testament, această minunată Carte a Cărților, care a surprins realitatea dinaintea ei, dar și pe cea de după…” Remarc faptul că, încă, de la început, autorul acestor minunate volume în prefața intitulată „Cuvintele autorului” folosește simbolistica cifrei 7, fiindcă textul este format din șapte versete, începând cu „Noi trăim după reguli (…)” continuând cu „Faptul biblic se află înaintea oricărei experiențe și fapte istorice” și încheind cu „…blestemul biblic care cade asupra urmașilor până la a IV-a generație… „.
Revin la semnificația cifrei 7, pe care o folosește autorul încă de la început. Așa cum o spun studiile, cifra șapte este numărul perfecțiunii divine sau al desăvârșirii, unul dintre numerele considerate magice de-a lungul istoriei omenirii care continuă să fascineze și astăzi. Numărul șapte, este semnul lumii complete, al creației încheiate, al creșterii naturii. El este și expresia Cuvântului Desăvârșirii și deci al unității originare. Magicul cifrei 7 poate fi dovedit și științific.
Din punct de vedere matematic, șapte nu poate fi dedus nici ca produs, nici ca factor al cifrelor de la unu la zece. Deci șapte nu se obține nici din împărțirea, nici din înmulțirea primelor zece numere.
179
Este, după cum spuneau antecesorii noștri, „dumnezeiesc” – nu creează, nici nu poate fi creat.
În Grecia antică, Pitagora, unul dintre cei mai mari filosofi, credea că numerele reprezintă sensurile fundamentale ale lumii. Potrivit acestuia, cifra 7 este motorul vieții, unirea spiritului cu materia (combinarea cifrei 3: natura triplă a spiritului, cu cele patru elemente ale materiei: pământ, aer, apă, foc).
Din punct de vedere psihologic, cifra 7 are o poziție mediană între prea mult și prea puțin.
Cifra 7, considerată „Numărul lui Dumnezeu”, se regăsește în domenii dintre cele mai diverse de-a lungul istoriei omenirii.
Cartea este scrisă în versete esențializând etapele biblice, în care autorul dă viață personajelor, făcând atractive paginile pline de istoria omenirii văzută prin evangheliști.
Cele două volume ale lui Petre Cichirdan ne face să-L înțelegem pe Dumnezeu, astfel e necesar să apreciem lucrările Lui, pentru că ceea ce face Dumnezeu decurge din ceea ce este El. Iată o listă restrânsă a lucrărilor lui Dumnezeu trecute, prezente și viitoare: Dumnezeu a creat lumea (Genesa 1.1, Isaia 42.5), susține în mod activ lumea (Coloseni 1.17), își duce la împlinire planul Său etern (Efeseni 1.11), care presupune răscumpărarea omului din blestemul păcatului și a morții (Galateni 3.13-14), îi atrage pe oameni la Cristos (Ioan 6.44), își disciplinează copiii (Evrei 12.6) și va judeca lumea (Apocalipsa 20.11-15).
În Persoana Fiului, Dumnezeu S-a întrupat cum a spus Ioan 1.14. Fiul lui Dumnezeu a devenit Fiul omului și este, prin urmare, „podul” între Dumnezeu și om (Ioan 14.6, 1 Timotei 2.5). Numai prin Fiul putem avea iertarea păcatelor (Efeseni 1.7), împăcarea cu Dumnezeu (Ioan 15.15, Romani 5.10) și mântuirea veșnică (2 Timotei 2.10). În Isus Cristos „locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii” (Coloseni 2.9). Astfel, ca să cunoaștem cu adevărat cine este Dumnezeu, tot ceea ce trebuie să facem e să privim la Isus.
O gândire corectă, exprimată prin cuvinte cu privire la Dumnezeu e de maximă importanță, pentru că o idee falsă despre Dumnezeu este idolatrie. În Psalmul 50.21, Dumnezeu îl mustră pe
180
omul nelegiuit cu această acuzație: „Ți-ai închipuit că Eu sunt ca tine.” Ca punct de pornire, o bună definiție pe scurt a lui Dumnezeu este „Ființa Supremă; Creatorul și Conducătorul a tot ceea ce există; Cel care există prin Sine care este perfect în putere, bunătate și înțelepciune.”
Știm că anumite lucruri sunt adevărate în privința lui Dumnezeu pentru un singur motiv: în îndurarea Lui, a binevoit să ne descopere o parte dintre calitățile Sale. Dumnezeu este Duh, intangibil prin natura Sa (Ioan 4.24). Dumnezeu este Unul, dar există ca trei Persoane – Dumnezeu Tatăl, Dumnezeul Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt (Matei 3.16-17). Dumnezeu e infinit (1 Timotei 1.17), incomparabil (2 Samuel 7.22) și neschimbător (Maleahi 3.6). Dumnezeu există pretutindeni (Psalmul 139.7-12), cunoaște totul (Matei 11.21) și are toată puterea și autoritatea (Efeseni 1, Apocalipsa 19.6).
Pornind de la Duhul sfânt înțeleg că Dumnezeu este Duhul din celula din creierul nostru moștenită de la prima celulă vie din oceanul primordial. Această celulă a trecut prin tot lanțul trofic până la om, devenind Conștiința. Când spunem că „ne vede Dumnezeu”, practic ne vede conștiința noastră, cea care, de-a lungul mileniilor, a înregistrat și transmis, din generație în generație bagajul de cunoștințe etapizate pe societăți în dezvoltare.
Această celulă vie primordială s-a dezvoltat în diferite domenii: vegetal și animal. Practic acesta este Dumnezeu-Creatorul. Niciun om nu l-a văzut vreodată pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este Spirit, adică o formă de viață superioară creaturilor de pe pământ (Ioan 1:18; 4:24). Cu toate acestea, putem înțelege ce fel de persoană este el observând creația sa. De exemplu, marea varietate de fructe și de flori este o dovadă clară a iubirii și a înțelepciunii sale. De asemenea, imensitatea universului ne dezvăluie puterea sa. — Citește Romani 1:20.
Isus a spus: „Tatăl nostru care ești în ceruri, să fie sfințit numele tău” (Matei 6:9). Dumnezeu are multe titluri, dar un singur nume, a cărui pronunție diferă de la o limbă la alta. În limba română se folosește, în general, forma „Iehova”, însă este folosită și forma „Iahve”. — Citește Psalmul 83:18. Numele divin a fost scos din multe Biblii și
181
înlocuit cu titlurile Domnul sau Dumnezeu. Totuși, în textul original, numele lui Dumnezeu apărea de aproximativ 7 000 de ori. Isus a făcut cunoscut acest nume când i-a învățat pe oameni despre Dumnezeu. — Citește Ioan 17:26.
Dumnezeu ne invită să ne apropiem de el prin intermediul rugăciunii. El se interesează de fiecare dintre noi (Psalmii 65:2; 145:18). De asemenea, este gata să ne ierte. El observă eforturile pe care le facem ca să-i fim plăcuți, chiar dacă uneori nu reușim. Așadar, deși suntem imperfecți, putem avea cu adevărat o relație strânsă cu Dumnezeu! — Citește Psalmul 103:12–14; Iacov 4:8.
În limba română termenul Dumnezeu este un împrumut de la păgânism, el provenind din latinescul „Domine Deus”, mai exact din forma sa populară fără „i” („Domne Deus”), „veche invocație păgână adoptată și de creștini pentru unicul lor Dumnezeu”. În creștinism, Dumnezeu, YHWH, este văzut ca fiind creatorul Pământului și al Lumii.
De obicei se consideră că are atributele de sfințenie (separat de păcat și incoruptibil), justețe (are dreptate în toate), suveranitate (are voință proprie), omnipotență (atotputernic), omniștiință (atotștiutor), omnibenevolență (atotiubitor) și ubicuitate (omniprezent). Tocmai rugăciunea pe care o spunem îl deconspiră pe Dumnezeul din noi. Acesta este Conștiința noastră. Spunând rugăciunea este reactivată celula primordială ce a trecut prin lanțul trofic până la Om, până la noi, liniștindu-ne psihicul, aducându-ne aminte de înțelepciunea Decalogului.
În acest context, Biserica prin frumoasele tradiții, obiceiuri cu Nașterea lui Iisus, Răstignirea, Învierea și Înălțarea nu a făcut altceva decât să respecte Evangheliile Apostolilor, perpetuând o speranță a omenirii într-un Sfânt spectacol pe scena universală
Dumnezeu este cel care ne-a dat viață. De aceea, pe el trebuie să-l iubim mai mult decât pe oricine altcineva (Marcu 12:30). Ca să te apropii de Dumnezeu este necesar să înveți mai multe despre el și să faci voia sa. În felul acesta îți dovedești iubirea față de el. — Citește 1 Timotei 2:4; 1 Ioan 5:3. Marcu spune că Dumnezeu ne-a dat viață. Așa
182
este. Însă Dumnezeu nu este o persoană fizică. Este un Duh născut din celula primordială de care spuneam. Este propria noastră conștiință.
Autorul concluzionează, încă din titlul cărții: „Raiul este aici pe pământ”, concluzie la care ader cu toată conștiința pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu, fiindcă așa cum a scris Matei (5, 17) că ar fi spus Iisus: „N-am venit să stric Legea, ci s-o împlinesc.”
Volumul al doilea se încheie cu o bogată selecție de referințe critice, cu nume de scriitori cunoscuți ce sunt borne marcând granița culturii române.
Cartea este scrisă pentru credincioși, dar și pentru atei, fiind un ghid necesar pentru înțelegerea Cărții Sfinte, fiind un ghid empatic, dar manifestând discernământ în ceea ce privește importanța creștinismului. Pe tot parcursul celor două volume, autorul, dezvoltă evenimentele biblice dând „carnație” personajelor, accentuând nuanța și misterul și reface cu calm sentimentul valorii creștine.