„Întoarcerea la metaforă”- o carte despre geneza poeților și miezul unei opere lirice excepționale

            Cu o operă poetică extrem de vastă cuprinzând 24 de volume, scriitorul Al. Florin Țene, a luat decizia de a selecta câteva din creațiile sale poetice definitorii și le-a așezat într-o antologie lirică de excepție care include poeme de o mare performanță creatoare apărute într-o perioadă lungă de timp între anii 1974-2022. „Antologia «Întoarcerea la metaforă» dă ocazia cititorilor să călătorească în timp, cu 50 de ani în urmă şi să retrăiască alături de poet cele mai frumoase amintiri prinse în buchete stelare ce-şi răspândesc lumina dincolo de vreme.”- după cum stabilește Johnny Ciatloş Deak în nota editorului.

            Cartea, apărută anul 2023, în condiții grafice deosebite, la editura Globart Universum din Montreal, oglindește traseul literar al autorului dezvăluind particularitățile fundamentale ale citadelei poetice ridicată de Al. Florin Țene. Antologia este concepută ca o expoziție de vitralii multicolore mustind de metafore, de expresii lirice debordante, pe care le privești fermecat trecând de la o etapă creatoare la alta, ca și cum ai traversa saloanele unui muzeu de poezie. Cititorul care privește exponatele, devine într-un fel, martorul înălțării fortăreței lirice a autorului care și-a publicat prima poezie în adolescență pe când era elev în clasa a IX-a la Liceul Teoretic din Drăgășani.

            Fidel unor principii lirice potrivit cărora fiecare compoziție lirică trebuie să se întrupeze, cu responsabilitate și ardoare, din preafrumoasa și generoasa sevă a limbii române, Al. Florin Țene dă dovadă o energie creatoare nestăvilită fiind înzestrat cu un har poetic unic, adânc, de o mare finețe expresivă. Sau după cum scrie editorul și scriitorul Johnny Ciatloş Deak în textul introductiv al volumului : „Prolificul scriitor Al. Florin Ţene îşi trage seva puterii de creaţie din nesecata esenţă culturală şi spirituală a sufletului românesc care reprezintă forţa sa regeneratoare. Se observă în poezia domniei sale acea stare emoţională dorită, o chemare spre acasă, printr-un dor cu înalte valenţe spirituale simţit şi trăit.” (p. 7).

            Dorul după înaltele valențe spirituale dobândit  în 1974, când a publicat volumul de versuri „Ochi deschis” nu l-a părăsit niciodată pe scriitorul Al. Florin Țene, dimpotrivă, acest dor s-a amplificat în toate cărțile de versuri pe care le-a scris și ale căror extrase poetice se regăsesc în antologia de autor apărută în 2022 la editura canadiană. În urma selecției poemelor care alcătuiesc volumul „Întoarcerea la metaforă” s-a născut o  foarte concisă istorie a creațiilor lirice ale poetului născut la Drăgășani și stabilit la Cluj. Parcurgând capitolele din carte devenim  martorii progresului său creator așa cum s-a reflectat acesta în operele : „Ochi deschis” (1947), „Fuga statuilor” (1979), „Nucul dintre două veacuri” (1996), „Vitraliile mării”(1997), „Să ne unim mâinile prieteni”(1997), „Confesiunile unui navigator pe uscat” (1998), „Moment poetic”(1998), „Cerul meu de hârtie”(2001), „Cina cea fără de taină” (2006), „Antologie de poezie românească”(2008), „A șapte zi după Artur”(2009), „Sonată pentru creșterea ierbii”(2010), „Răbdarea pietrei”(2011), „Paznic la o pisică și un cățel”(2011), „Sămânța din interiorul Cuvântului”(2012), „Germinația cuvântului de sub zăpadă”(2012), „Contemporanul meu Iisus”(2012), „Călcâiul vulnerabil al mării”(2012), „Emirate de gânduri”(2013), „Concert în lipsa mea”(2013), „În genunchi mă-ntorc la Vers”(2014), „Platanii visează veșnicia”(2015), „Punte printre cuvinte”(2015), „Întoarcerea poetului”(2022). Antologia cu selecțiile din volumele mai sus amintite, se desfășoară pe 24 de capitole ilustrând o tematică variată care include poeme de factură filosofică, poezii de dragoste, creații religioase, pasteluri neasemuit de frumoase, introspecții lirice referitoare la soarta poetului și a poeziei.             Relevant este faptul că intrarea în carte se face, nu întâmplător,  prin intermediul unui motto semnat de scriitorul Ionuț Țene, care se referă tocmai la magnificul destin al poeților dintotdeauna: „Poetul este o poartă spre transcendent şi un curtezan neobosit al nemuririi. Oricum el este «altceva» decât ceilalţi – primus inter pares – şi vrea să se zeifice.”

            Pe tot parcursul celor peste 60 de ani de creație în domeniul literaturii române, de la publicarea primei poezii și până la conceperea celor mai recente volume de versuri, președințele Ligii Scriitorilor din România a transformat gândirea poetică într-un modus vivendi.

„Poetul-verbul unei abateri de la firesc

Poartă sub aripi visul îngeresc,

El este şi ploaie, secetă şi duh,

Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh” („Abatere de la firesc”)

            Căutându-se mereu pe sine, interogând lumea înconjurătoare, raportându-se la oameni și la istoria lor, autorul antologiei „Întoarcerea la metaforă” este mereu altfel, este același mereu. Domnia sa reușește, cu măiestrie, să folosească puterea cuvintelor care inspiră și încearcă să surprindă miracolul vieții, al lumii și al luminii, îmbogățind  cărarea veșniciei cu poeme nemuritoare, cu  metafore, personificări, epitete, inversiuni și expresii poetice construite cu râvnă și har. Gândurile, sentimentele, reacțiile, credințele, interogațiile și convingerile literare, existențale și poetice pe care le împărtășește, astăzi, cu publicul deschis spre poezie, reflectă o mare putere de persuasiune și o uluitoare forță creatoare.

            Viziunea poetică asupra lumii nu este accesibilă decât scriitorilor înzestrați cu capacitatea de a zbura pe firmamentul imaginației, examinând, de acolo de sus, orizonturile lumii și ale omenirii, îmbogățindu-le cu nestemate lirice uimitoare, inexistente până la ei.

„El este acela care scrie,

Cel ce dictează este un destin,

Dacă salvăm din rană o poezie

O semnează el, cel anonim.” („Cei doi din mine”)

            Dar, Al. Florin Țene, nu mai este demult un anonim iar, atunci când scrie, poetul devine generos cu sufletele cititorilor pe care îi împărtășește cu modul său unic de a celebra frumusețea anotimpurilor și a naturii înconjurătoare așa cum procedează în poezii precum : „Debutează toamna”, „Amurg de vară”, „Nucul dintre două veacuri”, „Farmec”, „Teascuri de struguri”, „Întoarcere”, „Somn neliniștit”, „Eternitatea dorului de mare”, „Memoria toamnei”, „Anfora de cuvinte”, „În toamnă vibrează un menuet”, „Călcâiul vulnerabil al mării”, „Vibrația de lumină a lunii”, „Insolație”, „Cântecul de vară”, „Despre…”, „Dincolo de rama tabloului”, „Legendă”, „Platanii visează veșnicia”, „Din picăturile de rouă”, „Balada Oltului” și altele.

            Al. Florin Țene, folosește limbajul poeziei pentru a creiona portretele părinților și a se reîntoarce spre imaginea mamei, transliterând în glas poetic miracolul copilăriei, revenind neobosit și constant la magia tinereților îndrăgostite.

„S-a întors poetul pe strada copilăriei

Şi e o altă adresă pe casa lui

bronzul toamnei sună în frunza viei

şi galbenul scrisorilor a trecut în gutui.” („Poetul”)

            Excepționale poeme creează autorul în jurul ideilor de divinitate, credință, patrie și dor. Poeziile sale de dragoste abundă în imagini pline de puritate care îmbracă în metafore îngerești chipul femeii universale, dar mai ales, chipul doamnei Titina Țene, care i-a fost mereu alături și cu care împătășește pasiunea pentru creația poetică. Ingenios zămislite sunt versurile utilizate pentru a surprinde esența și misiunea poeziei. Într-una dintre scrierile incluse în acest volum, autorul se întreabă câtă poezie a mai rămas în noi și constată că „poeții nu mor niciodată” chiar dacă „își îngroapă poemele” pe maluri abrupte, știind că vorbele lor sunt „mai pline” și inimile lor mustesc de „vulnerabile” și trainice emoții.

„… aşa au apărut Poeţii

cu ritmurile în sânge,

dansul sacru al universului ce plânge,

din lacrimi îmbină versuri

pe care le şlefuiesc până ce devin lumină.” („Geneză”).

            Cu volumul „Întoarcerea la metaforă”, Al. Florin Țene ne invită să pășim în universul său liric prin intermediul unor poeme revelatoare pentru opera sa literară. Reîntorcându-se la puritatea și frumusețea gândirii lirice, scriitorul reușește să demonstreze că lira poeziei, atinsă de veșnicie, deține cheia vindecării sufletelor zbuciumate și însingurate, iar cei care îi ascultă glasul învață să se bucure din nou de viață pătrunzând dincolo de dimensiunea banală, încrâncenată și falsă a societății actuale.

LILIANA MOLDOVAN

secretar – Filiala Mureș a Ligii Scriitorilor Români